Stadiul actual al cunoştinţelor şi semnificaţia sitului.Primele preocupări pentru cercertarea aşezării şi necropolelor preistorice din situl <Cetate> de la Zimnicea le datorăm lui Cezar Boliac (1872-1874). Cercetări sistematice au fost întreprinse în 1924 sub conducerea lui Ioan Andrieşescu, apoi, în anii 1948-1949 ele au fost continuate de un colectiv coordonat de Ion Nestor, şi reluate […]

        La Sultana, punctul Valea Orbului, a fost descoperitǎ o necropolǎ aparţinând culturii Boian. În actuala campanie (2006) au fost dezvelite 37 de schelete. Dat fiind cǎ acestea se aflau, în general, în stare de conservare necorespunzǎtoare, am fost solicitată de responsabilul ştiinţific al şantierului, dr. Done Serbănescu, pentru a exploata la maximum datele pe […]

Remetea Şomoş II Poziţia aşezării Situl Remetea Şomoş II se afla pe versantul de nord al dealului Remetea. Cercetări arheologice 1963 – 1965: Maria Bitiri efectuează săpături pe o suprafaţă de 356 m2. Materialul arheologic este asemănător cu cel de la Remetea Şomoş I. În 2005, carotările au pus în evidenţă prezenţa unui strat argilos. […]

Poziţia aşezării Dealul Somoş situat pe malul drept al râului Tur, la nord-est de satul Remetea, este constituit din depuneri vulcanice, marcând existenţa unui vulcan activ în Pliocen. Cercetări arheologice 1962 – 1965: Maria Bitiri a efectuat cercetări pe vârful colinei, în ceea ce pare a fi conul de erupţie al vulcanului. Săpăturile au acoperit […]

      Poziţia aşezării  Aflată la o distanţă de 1250 m de Remetea Şomoş, aşezarea se situează pe locul cel mai înalt al unui pinten vulcanic, orientat sud-vest-nord-est; una din laturile sale domină la sud-est de o manieră abruptă pârâul Valea Rea, iar cealaltă latură se prezintă sub forma unei pante mai line prezentând un strat argilos. […]

        În cadrul proiectului de cercetare „Bazinele Argeşului şi Dâmboviţei: în perioada Bronzului Final, Hallstatt-ului şi Latène-ului. Studiu interdisciplinar” o atenţie deosebită s-a acordat investigaţiilor arheologice de la Radovanu-Gorgana a doua, jud. Călăraşi şi Mironeşti-Malu Roşu, jud. Giurgiu. Ambele situri sunt amplasate pe promontorii ale terasei înalte din dreapta râului Argeş.        Investigaţiile mai vechi de […]

      Situare: Aşezarea pre- şi protoistorică de la Popeşti este situată la o distantă de cca. 25 km sud-vest de Bucureşti, pe malul drept al Argeşului, pe capătul celui mai lung promontoriu din Câmpia Română (fig. 1). Situl constă din trei aşezări: A (acropola, numită şi “Nucet”), B şi C; aşezările A şi B sunt despărţite printr-un val de […]

Cercetările arheologice din tell-ul de la Pietrele-Măgura Gorgana (com. Băneasa, jud. Giurgiu) fac parte dintr-un proiect comun de cercetare româno-german, iniţiat de Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” (Bucureşti) şi Deutsches Archäologisches Institut, Eurasien Abteilung. Aşa cum este menţionat în protocolul de colaborare proiectul cercetările de teren sunt prevăzute pe o durată de 5 ani, fiind urmate de publicarea […]

Începute în 1989, ca urmare la lucrările la ceea ce se vroia Canalul Bucureşti-Dunăre, săpăturile de la Mironeşti-Malul Roşu au dus la identificarea unei aşezări getice, probabil fortificate, contemporane celei de la Radovanu (fig. 4).        Cercetarea anevoioasă din cauză terenului accidentat (alunecări de teren) şi împăduririi a permis până în prezent identificarea unor complexe getice, […]

Staţiunea din punctul “Cetăţuia”, localitatea Cârlomăneşti, com. Verneşti, jud. Buzău se află pe o terasă înaltă situată la confluenţa râurilor Buzău (bazinul mijlociu) şi Nişcov. Platoul, cu o formă oval-alungită, pe direcţia N-S,  are o suprafaţă de cca. 7500 mp şi este delimitată spre W şi N prin ravene  iar spre E şi S prin pante abrupte, cu […]