Înapoi

PROIECTUL NR. 10

a. Denumire: STRUCTURI ECONOMICE, TEHNOLOGICE ȘI CULTURALE LA COMUNITĂȚILE NEOLITICE DIN DOBROGEA DE noRD – RELECTURA COLECȚIILOR BERCIU ȘI INTEGRAREA NOILOR DATE DE TEREN

b. Coordonator: dr. Adrian Bălăşescu (CȘ II);

Proiectul este integrat proiectului internaţional Structures économiques, technologiques et culturelles des communautés néolithiques Hamangia de Dobroudja du nord – relecture des collections Berciu et nouvelles données de terrain. Coordonator: dr. Laurent Carozza (CNRS Toulouse, Franța);

c. Colectivul de cercetare: dr. Roxana Dobrescu (CȘ I – arhive), dr. Adrian Bălășescu (CȘ II – arheozoologie), dr. Gabriel Vasile (CȘ III – antropologie), dr. Cristian Ștefan (muzeograf I A – arhive), Mihaela Golea (AC – carpologie);

d. Termen de realizare: 2023;  

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: din punct de vedere istoric, tranziția spre neolitic constituie o perioadă fundamentală, în timpul căreia omul modifică relațiile sale cu mediul, pentru a stabili o economie fondată pe creșterea animalelor și a plantelor. Mijloacele prin care omul ajunge la acest scop sunt extrem de variate, deoarece, în perioada menționată, toate componentele antroposistemului se modifică. În acest context, studiile arheologice inter- și pluridisciplinare permit cercetarea ritmurilor de emergență ale noutăților tehnico-economice neolitice. Din acest punct de vedere, Dobrogea prezintă o situație originală. Este foarte important să înțelegem geneza fenomenului primului eneolitic din Dobrogea, iar o contribuție majoră o are studiul culturii Hamangia. Încă din anii ʾ60 ai secolului trecut, D. Berciu a arătat, prin cercetările sale, dar și prin publicații, că litoralul actual al Mării Negre se constituie într-un creuzet al societăților eneolitice din cursul mileniilor VI–V î.e.n (D. Berciu, Aşezarea neolitică de la Baia-Hamangia, SCIV 6, 1955, 3-4 și Cultura Hamangia, Bucureşti, 1966). Dacă săpăturile recente de la Cheia au permis o reînnoire a datelor privind cultura Hamangia, colecțiile arheologice obținute în urma săpăturilor și cercetărilor lui D. Berciu rămân, încă, parțial inedite sau studiate. În ciuda diferențelor de metodologie de investigare din anii 1950–60, calitatea cercetărilor de teren realizate de D. Berciu permite studierea acestui material și a arhivelor cercetărilor de teren. Obiectivul principal este de a relua studiul acestei colecții, printr-o serie de metode moderne, și mai ales prin studii tehnologice și arheometrice de o manieră complexă.

f. Scop: sporirea informaţiei arheologice inter- și pluridisciplinare, analize şi concluzii la nivelul cunoştinţelor actuale;

g. Material şi metode de lucru: depozitele Institutului – colecțiile arheologice cercetate de D. Berciu de la Ceamurlia de Jos și Baia Golovița (D. Berciu 1966). Un prim pas îl reprezintă realizarea unei baze de date cu materialele (ceramică, oase, piese litice, etc) disponibile în depozitele Institutului, corelate cu informațiile din arhive. Într-o a doua etapă, se va relua studiul acestei colecții din toate punctele de vedere (tipologie, fotografiere, cuantificare, datări 14C etc.)

h. Rezultate scontate: anual se va depune un raport în care se va specifica stadiul avansării proiectului. Arhivele numerice (fotografiile) și baza de date vor fi depuse la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”. Echipa de cercetare se angajează să realizeze inventarul complet și recondiționarea acestor colecții după normele Institutului.

i. Valorificarea rezultatelor:

Adrian Bălășescu, Roxana Dobrescu, Mihaela Golea, Cristian Eduard Ștefan, Gabriel Vasile – realizarea unui volum care se va referi la studiul colecțiilor lui Dumitru Berciu (2023);

În anul 2022 se vor susține două comunicări și se va preda la tipar un articol.

j. Colaborări în ţară: dr. Cristian Micu (Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion”, Tulcea – tipologie, cronologie), dr. Sorin Ailincăi (Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Tulcea – tipologie ceramică), Florian Mihail (Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion”, Tulcea – tehnologie litică), dr. Valentin Radu (Muzeul Național de Istorie a României – paleoihtiologie, paleoeconomie animalieră), dr. Florica Mățău (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași – arheomateriale), dr. Constantin Haită (Muzeul Național de Istorie a României – petrografie, originea materiilor prime), laboratorul de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, București pentru datări 14C;

k. Colaborări în străinătate: dr. Albane Burens (CNRS – tehnologie ceramică), dr. Laurence Manolakakis (CNRS – materii prime litice), dr. Noëlle Provenzano (CNRS – industria materiilor dure animale), dr. Sylvie Philibert (CNRS – traseologie litică, funcția utilajului litic), laboratorul din Poznan pentru datări 14C;

l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare: proiectul Ministère de l’Europe et des Affaires étrangères, mission archéologique franco-roumaine « Archéologie du delta du Danube », International Research Project (IRP) GOCHE, Academia Română.