http://www.argamum.freeservers.com; http://archaeology.ro
Responsabil ştiinţific: Dr. Mihaela Mănucu-Adameşteanu
Date despre sit: Situl (cod RAN 160653.02), cu o suprafaţă totală de 117 ha, se află pe teritoriul administrativ al localităţii Jurilovca, com. Jurilovca, jud. Tulcea. Este înscris în Grupa A din Lista monumentelor istorice din România (Judeţul Tulcea), aprobatǎ prin O.M.C.C. nr. 2.314/8 iulie 2004, publicate în M.O. al României, Partea I, nr. 646/16.VII.2004 şi, respectiv, M.O. al României, Partea I, nr. 646 bis, Anexa 1, nr. 184-185 (TL-I-m-A-05808). Din 1997 situl este înscris în PNR, proiectele intervenţiilor de restaurare-conservare fiind supuse avizării MCC şi fiind finanţate de acesta, inclusiv la nivelul execuţiei. Terenul face parte integral din Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, categoria „zone strict protejate”. Această vecinătate face ca cetatea greco-romană Orgame/Argamum să constituie de facto nucleul unui peisaj cultural unic, ce îşi aşteaptă valorizarea prin integrare în programe de dezvoltare zonală durabilă, bazate pe turismul cultural.
Prezentarea proiectului de cercetare: La cetatea greco-romană Orgame/Argamum se desfăşoară anual săpături arheologice sistematice, începând din 1965. Ele fac parte din proiectul de cercetare „Cetatea Orgame/Argamum şi teritoriul său”, integrat programului de cercetare “Civilizaţia greco-romană în zona danubiano-pontică” al Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan”. Coordonarea ştiinţifică a proiectului aparţine Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” (Maria Coja, Dr. Mihaela Mănucu-Adameşteanu), echipa fiind formată din specialişti de la acelaşi institut (Monica Mărgineanu Câstoiu), de la Institutul de Studii sud-est europene (Vasilica Lungu) şi de la Institutul de Cercetări eco-muzeale Tulcea (Florin Topoleanu, Mihaela Iacob, Vera Rusu). Anterior, situl a mai fost cercetat de Paul Nicorescu (1926-1932).
Cercetările arheologice actuale de la Orgame/Argamum urmăresc evidenţierea relaţiei cronologice dintre cele trei mari etape de ocupare a amplasamentului de la Capul Dolojman (Hallstatt, ep. greacă, ep. romană), precum şi a relaţiei topografice între unităţi urbanistice importante în epocile greacă şi romană : incinte, reţea de drenaj, instalaţii artizanale, spaţiu rezidenţial şi necropole.
In cele patru decenii scurse de la iniţierea cercetărilor au fost degajate parţial tronsoane ale zidurilor de incintă din epocile greacă şi romano-bizantină, patru bazilici paleocreştine, insulae de locuire ale cetăţii romano-bizantine, cuptoare greceşti şi romane pentru producţia ceramică, vestigii de locuire extra murană greceşti şi romane, morminte tumulare greceşti şi morminte plane romano-bizantine, urme sporadice de locuire hallstattiană şi feudal-timpurie, tezaure de monede greceşti şi romane.
Importanţa sitului: Orgame este oraşul antic cu cea mai veche atestare documentară de pe teritoriul României, cf. Hecateu din Milet, Periegesis, fr. 172 (sfârşitul sec. VI în. Hr.) Cercetările arheologice au confirmat vechimea locuirii greceşti pe acest amplasament, situându-i începuturile către mijlocul sec. VII în.Hr. Descoperiri precum cel mai vechi tumul funerar grecesc din bazinul pontic (mormântul heroôn TA 95, ± 650 în. Hr.) şi elementele de organizare spaţială a necropolei tumulare greceşti, tezaurul de monede histriene din argint din sec. V în. Hr., vestigiile edificate de epocă greacă, bazilica extra muros cu galerie subterana, monede de aur ale împăraţilor Anastasius şi Iustinian, aglomerarea a trei bazilici paleocreştine cu anexele lor în spaţiul restrâns al cetăţii romano bizantine ş. a. conferă individualitate şi sporesc atractivitatea sitului.
Absenţa oricărei locuiri postantice face ca Orgame/Argamum să fie un sit ideal pentru desfăşurarea programelor de cercetare sistematică a aşezărilor de tip urban, multistratigrafiate, de la periferia lumii mediteraneene, dar integrate fluxurilor acesteia. Totodată, complexitatea problematicii de cercetare îl oferă oportunităţi speciale pentru formarea specialiştilor în cercetarea arheologică pluridisciplinară, evidenţiind necesitatea unei activităţi de şi în echipă.
In prezent sunt în derulare cercetări geofizice pentru localizarea unor structuri funcţionale ale habitatului (fortificaţii, resurse de apă, port). Proiectul are potenţial de integrare cu studii de urbanism antic şi paleoambient.
Potenţialul de integrare a proiectului cu alte cercetări arheologice: Cercetarea de la Capul Dolojman se integrează de facto programelor ce urmăresc, sub aspect arheologic, evoluţia, cronologică şi tipologică, a structurilor de tip urban de tradiţie greacă în epoca romană, studiilor privind fortificaţiile din aceste perioade, practicile funerare în epoca greacă, activitatea artizanală şi comerţul antic, rolul centrelor de limes în sistemul defensiv roman, forme de manifestare ale vieţii religioase la începuturile creştinismului dobrogean, evoluţia morfo-hidrografică a ţărmului Mării Negre. Datele obţinute au potenţial de integrare cu programe de cercetare microregionale şi regionale, ale IAB (Histria), MINAC (Tomis), Muzeului de arheologie din Mangalia (Callatis), precum şi cu cele ale structurilor de cercetare din ţările limitrofe bazinului pontic şi ale Scolilor de Arheologie americană, britanică, franceză care activează în bazinul pontic.
Potenţiale direcţii de cercetare generate de cercetările de teren: Elaborarea de studii specifice (ex.: asupra diferitelor categorii de obiecte descoperite, asupra fortificaţiilor cetăţii Orgame/Argamum, a cronologiei şi evoluţiei urbanistice a oraşului grec şi roman, a locului artizanatului ceramic în economia locală, a relaţiei funcţionale dintre nucleele de locuire de la Capul Dolojman şi Bisericuţa etc.). Datele acumulate pe parcursul cercetării pot fi integrate oricăror studii tematice sau de sinteză, locale şi regionale, privind antichitatea clasică.
Totodată, datorită amplasamentului sitului şi duratei îndelungate de vieţuire (aprox. 2000 ani), datele rezultate din cercetarea sa ar putea fi folosite şi în studii de prognoză, prin reconstituirea unui pattern al interacţiunii om/mediu (răspunsul specific al unei comunităţi umane stabile la transformarea vizibilă a mediului, inclusiv în cazuri de hazards).
Oportunităţi pentru proiecte experimentale conexe Arheologie subacvatică; arheometrie: artizanat ceramic; geofizică şi arheologie; studiu de impact în teritoriu, pe durata vieţuirii centrului urban Orgame/Argamum; turism cultural prin valorificarea interferenţei cu Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi amplasarea într-o regiune cu istorie modernă multiculturală (români, ruşi lipoveni, bulgari, aromâni, turci ş. a.).
Oportunităţi educaţionale (şantier şcoală) In prezent, la cercetare participă în mod curent studenţi (specialităţile istorie, filologie clasică, arhitectură) din Bucureşţi, Constanţa etc. Programul formativ cuprinde participarea directă la săpătură în scopul dobândirii tehnicilor şi metodelor specifice activităţii arheologice în mediu urban antic, participarea la executarea releveelor de arhitectură, curăţarea, marcarea, fişarea inventarului mobil ceramic, seminarii privind probleme specifice ale cercetării arheologice ale oraşului antic.
Propuneri de valorificare a cercetării în concordanţă cu planurile de dezvoltare locală (turism cultural, etc.) Situat într-o zonă de interes turistic maxim (Rezervaţia Biosferei « Delta Dunării ») şi în absenţa unei locuiri suprapuse, contemporane nouă, situl poate fi valorificat ca rezervaţie ambientală sau parc arheologic în cadrul unui proiect cultural local care să valorifice zestrea multiculturală specifică zonei, prin organizarea unui traseu de turism cultural specific, bazat pe diversitatea tradiţiilor culturale ale comunităţilor din zona Baia-Slava Rusă-Babadag (români, aromâni, ruşi lipoveni, turci) şi pe patrimoniul arheologic variat al acestei regiuni. In localitatea Jurilovca, centru cu tradiţie turistică estivală, un muzeu bazat pe valorificarea a două componente cu marcat specific local: etnologică (tradiţii lipoveneşti) şi arheologică (cetatea greco-romană Orgame/Argamum) ar constitui punctul de iradiere a unei concepţii moderne despre peisajul cultural în mişcare şi valenţele sale formative.
text: Mihaela Mănucu-Adameşteanu