Iniţiat în 1882, este cel mai vechi şantier arheologic sistematic al IAB (atunci MNA).Cercetările au început sub conducerea lui Grigore Tocilescu, director al MNA, fiind considerate încheiate la Monumentul Triumfal, un unicat în lumea romană, tumulul şi altarul funerar în 1890, din 1891 continuând la oraşul roman, văzul de specialiştii vremii ca “un Pompei al României”. În 1906 s-a emis oficial statutul de rezervaţie pentru monumente şi zona înconjurătoare pentru cca 130 de ha, grav afectată de autorităţi din 1984. PUG-ul din 2001 reia protecţia asupra zonei, încă greu de controlat. După decesul lui Tocilescu din 1909, G.Murnu a continuat cu unele săpături, iar V.Pârvan, director al MNA din 1911, le-a întrerupt sine die. P.Nicorescu a revenit câţiva ani în perioada interbelică şi a lăsat o casă ca bază lângă cetate. În 1947 au mai lucrat la cetate Gh.Ştefan şi I.Barnea, iar din 1968, celui din urmă i s-a încredinţat, prin IAB, reluarea sistematică a cercetărilor la monument şi cetate. Aceste cercetări, prin săpături şi investigaţii interdisciplinare, continuă şi azi, din 1980 sub conducerea lui Al.Barnea, de al IAB şi UB. Rămâne unul dintre cele mai importante şantiere de specialitate din ţară şi ale IAB. Din 1968 cu unele întreruperi şi din 1992 sistematic este şi unul dintre cele mai importante şi frecventate şantiere şcoală în colaborare cu Universitatea din Bucureşti pentru studenţi români şi străini. Colaborări interne şi externe sistematice cu peste zece instituţii de specialitate şi cercetări interdisciplinare multiple. Bibliografie la IAB, UB şi pe site-urile acestora. Muzeu local de excepţie administrat de MINAC şi cu colaborarea ştiinţifică a IAB şi UB.
text: Alexandru Barnea