PROIECTUL NR. 4.1

a. Denumire: CETĂŢILE GRECEŞTI DIN DOBROGEA ŞI TERITORIILE LOR

b. Coordonator: dr. Constantin C. Petolescu (prof. univ, membru corespondent al Academiei Române), dr. Eugen Nicolae (CȘ I);

c. Colectivul de cercetare: dr. Mircea Victor Angelescu (CŞ III, responsabil științific al cercetărilor de teren de la Histria), dr. Valeriu Sîrbu (CȘ I), dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu (CŞ I), dr. Maria Alexandrescu Vianu (CȘ I, asociat), dr. Mihaela Mănucu-Adameşteanu (CŞ II, asociat), dr. Iulian Bîrzescu (CŞ II), dr. Irina Achim (CŞ III), dr. Mircea Dabîca (CŞ III), dr. Virgil Apostol (CŞ III), dr. Letiția Nistor (CȘ III), dr. Theodor Isvoranu (CŞ III), dr. Florina Panait-Bîrzescu (CȘ III), dr. Dragoș Hălmagi (conservator I A);

d. Termen de realizare: temă cu caracter permanent, fiind vorba de şantiere pilot ale cercetării arheologice româneşti, iar unul dintre ele, Histria, este inclus şi în Lista Patrimoniului Cultural European (din 2007);

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:

Histria – iniţiat în 1914 şi aflat permanent sub conducerea Institutului de Arheologie din București, proiectul de cercetare arheologică a produs un număr enorm de publicaţii sub formă de cărţi (mai ales seria monografică Histria, ajunsă deja la 15 volume), studii, note, rapoarte, ghiduri turistice şi prezentări pe web, care ilustrează cele mai variate aspecte ale unei vieţuiri de peste 1500 ani.

Argamum (Orgame) – inițiat în 1965 de către Institutul de Arheologie din București, şantierul arheologic a fost preluat în 1985 de Muzeul „Delta Dunării”, Tulcea, a revenit la Institutul de Arheologie în 1994 (responsabil dr. Mihaela Mănucu-Adameşteanu) şi a fost reluat în 2012 de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” (fostul muzeu „Delta Dunării” Tulcea). Proiectul de cercetare arheologică (coordonat constant de Institutul de Arheologie din București, indiferent de instituţia care a exercitat gestiunea şantierului) s-a materializat în numeroase publicaţii sub formă de cărţi (trei volume în cadrul seriei monografice Orgame/Argamum), rapoarte preliminare, studii parțiale şi prezentări pe web. În cadrul proiectului Orgame/Argamum, între 2010–2012, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București a avut protocol de colaborare cu Universitatea Aix-en-Provence–Marseille cu tema Orgame/Argamum: nécropole et territoire (co-directori: Alexandre Baralis, Mihaela Mănucu-Adameşteanu, Vasilica Lungu). Se impune în momentul de faţă realizarea unui inventar minuțios al întregii documentații.

Callatis – săpăturile începute în 1915 s-au derulat, cu întreruperi, până în anul 1940, rezultatele lor fiind publicate mai ales sub forma unor rapoarte de săpătură apărute în revista Dacia. Necropola din epoca romană târzie a fost cercetată sistematic și publicată, sub forma unei monografii, în anul 1980, de către Constantin Preda.Suprapunerea vestigiilor antice de orașul modern Mangalia a impus cercetarea mai ales prin săpături de salvare, ale căror rezultate au fost publicate sub forma unor studii, apărute cu precădere în revista Pontica. Inscripţiile au fost publicate în anul 1999 de către Alexandru Avram (ISM III).

f. Scop: cunoaşterea evoluţiei celor patru situri, care reprezintă cele mai vechi oraşe de pe teritoriul României, de la fondare (sec. al VII-lea a. Chr.) până la încetarea locuirii (sec. al VII-lea p. Chr.): Histria, Orgame, Callatis, Tomis; integrarea rezultatelor cercetărilor în cunoştinţele generale despre evoluţia civilizaţiei greco-romane; continuarea cercetărilor arheologice; studii de sinteză cu caracter istoric sau paleoambiental;

g. Material şi metode de lucru: săpături arheologice; studiul şi documentarea materialelor arheologice (ceramică, piese de arhitectură, fragmente sculpturale, monede, inscripţii etc.) din depozite, însoţite, pe cât posibil, de reconstituirea contextelor; confruntarea cu izvoarele epigrafice contemporane; analize arheometrice; cercetări interdisciplinare; completarea documentației topografice şi de arhitectură realizate pe teren;

h. Rezultate scontate: vezi punctul i;

i. Valorificarea rezultatelor: volume sau părţi de volume din seria monografică Histria, studii și comunicări; studii interdisciplinare privitoare la vestigiile funerare ale anticului Callatis, săpături arheologice sistematice în doi tumuli impozanți – Movila Documaci și Movila Neptun, prezentarea unui proiect de conservare a ansamblului funerar din Movila Documaci, publicarea unui studiu de sinteză privitor la Movila Documaci.

Mircea Angelescu participare la cercetări de teren sistematice la Histria, dacă se va primi finanțare (2024); continuarea actualizării bazei de date a șantierului Histria prin integrarea datelor obţinute în urma cercetării arheologice în sectoarele în care s-au desfășurat cercetări de teren în anul 2023 (Sud, Acropola Centru-Sud, Turnul Mare); transpunerea și corelarea bazelor de date cu informaţiile topografice obținute în anul 2023 din sectoarele Necropolă, Templu și Basilica Pârvan, în cadrul unei aplicaţii realizate prin tehnologia GIS pentru situl Histria; continuarea realizării unei aplicații GIS pentru Platoul din vestul cetății care să integreze datele publicate despre totalitatea săpăturilor efectuate; redactarea unui studiu despre incintele de epocă greacă și romană de la Histria (termen final 2025);

Irina Achimcontinuarea cercetărilor de teren în aria Basilicii cu criptă de la Histria, dacă se va primi finanțare (2024); prelucrarea materialelor (2024) din Puțul nr. 1/Bothros 1 din absida Basilicii cu criptă de la Histria pentru publicarea unui studiu(în colaborare cu Andrei Opaiț, Alina Mușat Streinu, Adrian Bălășescu, Valentin Bottez, Bianca Grigoraș, Dragoș Hălmagi) (termen final 2026); susținerea unei comunicări (2024);

Mircea Dabîca – participare la cercetări de teren sistematice la Histria, dacă se va primi finanțare (2024); finalizarea studiului de sinteză Noi contribuții arheologice privind necropolele romane târzii de la Histria – Sector Sud (în colaborare cu Andrei Dorian Soficaru și Ciprian Crețu) (2024); continuarea lucrului (2024) la volumul despre opaițele grecești de la Histria (în colaborare cu Florin Topoleanu și Ionuț Bocan); continuarea (2024) prelucrării ceramicii de la Histria – Sector Sud, campaniile 2019–2023, în vederea publicării;

Iulian Bîrzescu – în cadrul subiectului Histria – Sector T (Zona Sacră): participare la cercetări de teren și de conservare primară la Histria – Sector T (Zona Sacră), documentare și prelucrare de materiale arheologice ceramice și litice, reorganizarea depozitelor de sit 1 și 6, participare la reorganizarea lapidariului, predarea la tipar a unui studiu (2024); în cadrul subiectului Histria în epoca arhaică: continuarea prelucrării și valorificării descoperirilor și contextelor de epocă arhaică de la Histria și din teritoriuși participarea la cercetări de teren în cetate și în teritoriu, dacă se va primi finanțare, susținerea unei comunicări, predarea la tipar a unui articol (2024), redactarea unui studiu privind ceramica arhaică pictată atică, corintică și est grecească (termen final 2027);

Valeriu Sîrbu – participare la cercetări de teren la necropola tumulară callatiană(2024);

Florina Panait-Bîrzescu – documentare și lucru la catalog (2024), în cadrul subiectului Descoperirile monetare de la HistriaSector T (Zona Sacră), 1990–2015 (în colaborare cu Theodor Isvoranu, Gabriel Talmațchi); documentare și lucru la catalog (2024), în cadrul subiectului Teracotele figurate de la Histria (în colaborare cu Maria Alexandrescu Vianu);

Dragoș Hălmagi – lucru (2024) la două volume din seria Inscriptiones Graecae cu inscripțiile de la Tomis și Histria, pe baza manuscriselor lui Alexandru Avram (în colaborare cu prof. Klaus Hallof) (termen final 2024 pentru Tomis și 2026 pentru Histria);

Monica Mărgineanu Cârstoiu – redactarea studiului Cercetările de arhitectură şi urbanism pe şantierul arheologic Histria, Zona sacră: Templele Zonei Sacre. Între arheologie și ipoteze (studiu) (finalizare 2025);

Monica Mărgineanu Cârstoiu – studiul pieselor de arhitectură de la Tomis și Callatis; vezi programul de cercetare al sectorului Arhitectură (finalizare 2024);

Monica Mărgineanu Cârstoiu, Virgil Apostol – studiul pieselor de arhitectură din sectorul Zona Sacră; vezi programul de cercetare al sectorului Arhitectură (finalizare 2024, pregătire pentru tipar 2025); continuarea cercetării de arhitectură din sectorul Zona Sacră (Templul lui Zeus);

Letiția Nistor – organizarea lapidariului și inventarierea pieselor de arhitectură din depozitul Complexului Muzeal Histria; vezi programul de cercetare al sectorului Arhitectură (termen final 2027);

Monica Mărgineanu Cârstoiu, Virgil Apostol – redactarea, în vederea publicării, a documentării de arhitectură din ultimele decenii asupra elementelor de urbanism roman de la Argamum; vezi programul sectorului Arhitectură (finalizare 2024);

Virgil Apostol – continuarea cercetării de arhitectură la Histria în sectoarele Zona Sacră, Poarta Mare-Turnul Mare, Cartierul de Sud; continuarea cercetării de arhitectură de la Argamum;

j. Finanțare:

k. Colaborări în ţară: Histria – dr. Paul Damian, dr. Adela Bâltâc, dr. Eugen Paraschiv-Grigore, dr. Ionuț Bocan (Muzeul Național de Istorie a României), dr. Laurențiu Cliante, dr. Gabriel Talmațchi, dr. Irina Sodoleanu (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa), dr. Valentin Bottez, dr. Alexandra Ţârlea, dr. Alexandra Lițu, Iulia Iliescu (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), dr. Alina Mușat-Streinu (Muzeul Municipiului București), dr. Mihai Dima (Muzeul BNR), dr. Corneliu Beldiman (Facultatea de Teologie, Istorie, Litere și Arte, Universitatea din Pitești), dr. Luminița Preoteasa, dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Facultatea de Geografie a Universității din București), dr. Liviu Iancu (Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, București), drd. Florin Ovidiu Botiș (Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai), dr. Albert Baltreș (Institutul Geologic al României, București), dr. Cătălin Pavel (Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea Ovidius din Constanța), Bianca Grigoraș, Alina Iancu (Institutul Național al Patrimoniului), arhitect Mara Catargiu (Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia), dr. Cristina Popescu (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei), dr. Florin Topoleanu (Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea), arhitect Andreea Popescu; Argamum – dr. Vasilica Lungu (Institutul de Studii Sud-Est Europene), dr. Florin Topoleanu, dr. Dorel Paraschiv, dr. George Nuțu, Marian Mocanu (Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea), dr. Mihaela Iacob (Ministerul Culturii şi Identității Naționale), dr. Ștefan Honcu, dr. Sever-Petru Boțan (Institutul de Arheologie al Academiei Române – Filiala Iaşi); Callatis – dr. Dan Ștefan (Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni Sf. Gheorghe), dr. Maria-Magdalena Ștefan (Muzeul Național de Istorie a României), dr. Valentina Cetean (Institutul Geologic al României, București), dr. Mihai Ionescu, dr. Robert Constantin, dr. Nicolae Alexandru, dr. Tatiana Odobescu (Muzeul Callatis, Mangalia);

l. Colaborări în străinătate: Histria – prof. dr. Adam Rabinowitz (University of Texas, Austin); dr. Inga Głuszek (Nicolaus Copernicus University in Toruń), dr. Flint Dibble (American School of Classical Studies, Atena), dr. Andrei Opaiţ (Toronto – pentru studiul ceramicii romane din Zona sacră și din Puțul nr. 1/Bothros 1 din sectorul Basilica cu criptă), Natalia Toma (DAI Berlin); dr. Thibaut Castelli (cercetător atașat Université Paris-Nanterre – pentru studiul ștampilelor amforice), dr. Susan Allen (University of Cincinnati – arheobotanist), Sterling Wright (Pennsylvania State University – arheozoologie, data manager), dr. Tatiana Theodoropoulou (University of Thessaly – arheogenetică), Jonida Martini (arheoihtiologist, specialist GIS și survey), Elijah Fleming (bioarheolog, specialist osteolog), Patricia Neuhof-Malorzo (remote sensing specialist), prof. dr. Klaus Hallof (Berlin-Brandenburgischen Akademie der Wissenschaften, Berlin); Argamum – colaborare iniţiată de ICEM (dr. George Nuțu) cu Ludwig-Maximilians Universität München (prof. dr. Bernd Päffgen).