Troesmis – Arheologia unei microregiuni de frontieră romane și bizantine
Troesmis este unul dintre cele mai importante situri arheologice de la Dunărea de Jos, oferind o oportunitate unică de a investiga transformarea pe termen lung a unor comunități de frontieră, din perioada pre-romană și romană până în epoca bizantină mijlocie.
Repere de impact ale proiectului în desfășurare
Legio V Macedonica: identificarea și cartarea castra legionare cu o suprafață de aproximativ 16 hectare.
Urbanism roman: reconstituirea relației dintre castra, canabae legionis și municipium.
Prospecțiuni geofizice: utilizarea pe scară largă a magnetometriei și GPR pentru identificarea arhitecturii îngropate fără excavări extensive.
Arheologia peisajului: cartarea drumurilor, necropolelor, tumulilor și conexiunilor cu mediul rural din teritoriul extins al microregiunii Troesmis.
Transformarea romano-bizantină: investigarea tranziției de la un important centru militar și urban roman la o fortificație de frontieră romană târzie și bizantină.
Cercetare interdisciplinară: integrarea datelor arheologice, geologice, istorice și epigrafice, geofizice, geoarheologice și de teledetecție pentru reconstituirea transformărilor peisajului Dunării de Jos.
Situat pe malul drept al Dunării de Jos, la aproximativ 15 km sud de Măcin, în nordul Dobrogei, Troesmis ocupa o poziție strategică importantă în cadrul sistemului de frontieră roman și, ulterior, bizantin. Cunoscut din izvoarele antice ca punct fortificat și, ulterior, ca oraș cu rang de municipium al Moesiei inferior și centru urban al provinciei Scythia, situl s-a dezvoltat ca un complex de așezări și structuri care cuprindea o fortificație legionară, comunități civile, clădiri publice, necropole, drumuri și infrastructuri de alimentare cu apă.
Începând din 2010, cercetările arheologice de la Troesmis au transformat fundamental înțelegerea sitului. Investigațiile non-invazive desfășurate pe suprafețe extinse, care combină prospecțiunile geomagnetice și GPR, cercetarea sistematică de suprafață, teledetecția și forajele geoarheologice, au permis reconstituirea organizării spațiale a unei așezări care se află în mare parte ascunsă sub peisajul actual.
Un rezultat major al cercetărilor îl reprezintă identificarea și cartarea fortificației de aproximativ 16 hectare a Legio V Macedonica. Staționată la Troesmis din timpul domniei lui Traian până în jurul anului 163 p.Chr., legiunea a avut un rol central în organizarea militară a Dunării de Jos. Cercetările geofizice mecanizate recente au furnizat noi date privind porțile, turnurile și organizarea internă a fortificației, inclusiv localizarea unor clădiri precum valetudinarium și fabrica.
În zonele din jurul fortificației s-au dezvoltat canabae legionis și așezarea civilă care a evoluat în municipium de Troesmis în jurul anilor 177–180 p.Chr. Cercetările au evidențiat o rețea extinsă de drumuri și o arhitectură publică importantă, incluzând băi, temple și o structură interpretată ca posibil amfiteatru. Descoperirea fragmentelor din lex Troesmensium, constituția municipală păstrată pe table de bronz, oferă o mărturie excepțională asupra organizării orașului roman.
Troesmis a trecut ulterior prin transformări majore. Începând din secolul al III-lea, țesutul urban s-a restrâns și s-a deplasat către fortificațiile romane târzii și bizantine cunoscute drept Cetățile de Est și de Vest. Fortificații au fost reconstruit în timpul lui Iustinian și Troesmis a continuat să facă parte din peisajul frontierei dunărene în perioada bizantină.
Proiectul în desfășurare abordează, astfel, Troesmis ca pe o microregiune arheologică, și nu ca pe un monument izolat. Prin studierea așezărilor, fortificațiilor, drumurilor, necropolelor, infrastructurilor de alimentare cu apă și a relației acestora cu peisajul înconjurător, cercetarea urmărește să reconstituie modul în care comunitățile au locuit, s-au deplasat, au organizat spațiul și s-au adaptat schimbărilor politice și militare de-a lungul a mai multor secole.
Troesmis oferă un cadru unic pentru reconstituirea relațiilor dintre așezările militare, urbane și rurale, infrastructurile aferente și structurile teritoriale care au modelat această parte a Dunării de Jos. Proiectul în curs dedicat microregiunii Troesmis constituie un veritabil laborator arheologic de referință pentru înțelegerea modului în care comunitățile au organizat, utilizat și transformat spațiul de la frontiera romană și bizantină.
Colaboratori proiect
Publicații
C.-G. Alexandrescu, Despre un alt fel de ‚săpături de salvare’: arhivele arheologiei, în: D. Măgureanu, D. Măndescu, S. Matei (ed.), Archaeology: making of and practice. Studies in honor of Mircea Babeș at 70th anniversary (Pitești 2011) 27-32.
C.-G. Alexandrescu, Napoleon III et les fortifications Romaines du Bas Danube – le cas de Troesmis, Caiete ARA 4, 2013, 57–68.
C.-G. Alexandrescu, G. Grabherr, C. Gugl, B. Kainrath, Vom mittelkaiserzeitlichen Legionslager zur byzantinischen Grenzfestung: Die rumänisch-österreichischen Forschungen 2011 in Troesmis (Dobrudscha, RO), în: E. Trinkl (Hrsg.), Akten des 14. Österreichischen Archäologentages am Institut für Archäologie der Universität Graz vom 19. bis 21. April 2012, Veröffentlichungen des Instituts für Archäologie der Karl-Franzens-Universität Graz 11 (Wien 2014) 11–20.
C.-G. Alexandrescu, C. Gugl, Troesmis – Die Römer an der unteren Donau, Acta Carnuntina – Mitteilungen der Gesellschaft der Freunde Carnuntums 4, 2014, 50–57.
A. Waldner, Der Oberflächensurvey 2012/2013 in Troesmis/RO: Die Keramikfunde, Forum Archaeologiae 70/III/2014 (http://farch.net).
C.-G. Alexandrescu, C.I. Nicolae, Destine întrerupte: arheologul Emil Coliu și cercetările de la Troesmis, în: V. Iliescu,D. Nedu, A.-R. Barboș (coord.), Graecia, Roma, Barbaricum. In memoriam V. Lica (Galați 2014), 415-426.
C.-G. Alexandrescu, C. Gugl, Troesmis și romanii la Dunărea de Jos. Proiectul Troesmis 2010-2013, Peuce S.N. 12, 2014, 289-306.
C.-G. Alexandrescu, C. Gugl, Troesmis: From the Legionary Fortress to the Byzantine Fortification, în: L. F. Vagalinski, N. Sharankov (Hrsg.), Limes XXII. Proceedings of the XXIIth International Congress of Roman Frontier Studies held in Ruse, Bulgaria, September 2012 (Sofia 2015) 251-257.
C.-G. Alexandrescu, On the funerary altar of Valerius Firmus, veteran of legio V Macedonica in Troesmis (ISM V 196), în: A. Panaite, R. Cîrjan, C. Căpiță (eds.), MOESICA ET CHRISTIANA. Studies in honour of Prof. Alexandru Barnea on his 70th anniversary (Bucharest 2015) 57-65.
A. Waldner, C. Gugl, Der Oberflächensurvey in Troesmis (RO) 2012-2013: Keramikfunde und Verbreitungsbilder, în: G. Grabherr, B. Kainrath (Hrsg.), Akten des 15. Österreichischen Archäologentages in Innsbruck, 27. Februar – 1. März 2014, Ikarus 9 (Innsbruck 2016) 433-444.
C.-G. Alexandrescu, C. Gugl, The Troesmis-Project 2011-2015 – Research Questions and Methodology, in: C.-G. Alexandrescu (Hrsg.), Troesmis – a changing landscape. Romans and the Others in the Lower Danube Region in the First Century BC – Third Century AD. Proceedings of an International Colloquium Tulcea, 7th-10th of October 2015, Biblioteca Istro-Pontica. Seria Arheologie 12 (Cluj-Napoca 2016) 9-22.
C.-G. Alexandrescu, C. Gugl, B. Kainrath (Hrsg.), Troesmis I. Die Forschungen von 2010-2014 (Cluj-Napoca 2016).
R. Bugoi, C.-G. Alexandrescu, A. Panaite, Chemical composition characterization of ancient glass finds from Troesmis-Turcoaia, Romania, Archaeological and Anthropological Sciences, 2016, DOI 10.1007/s12520-016-0372-6.
C.-G. Alexandrescu, B. Olariu, Analysis of landscape transformations in the area of ancient Troesmis during the 19th and 20th century, Peuce SN 15, 2017, 117-148.
C.-G. Alexandrescu, Zu einigen Kult-und Votivdenkmälern aus dem nördlichen Teil der Provinz Moesia inferior, Carnuntum Jahrbuch 2017 (2018), 11-24, Taf. I-X.
C.-G. Alexandrescu, Denkmäler des Iupiter Dolichenus-Kultes aus der nördlichen Moesia inferior, in: B. Porod – P. Scherrer (eds.), Akten des 15. Internationalen Kolloquiums zum Provinzialrömischen Kunstschaffen. Der Stifter und sein Monument: Gesellschaft – Ikonographie – Chronologie. 14. bis 20. Juni 2017 Graz, Schild von Steier, Beiheft 9. Veröffentlichungen des Instituts für Archäologie der Karl-Franzens-Universität Graz 16, Graz, 2019, 52-65.
C.-G. Alexandrescu, Zu den sog. Oinophoroi aus Greci und Tulcea (Kr. Tulcea, RO), Dacia N.S., tome LXIV, Bucarest, 2020, 163-199.
C. Gugl, M. Trognitz, 2000 Jahre und länger. Archivierung digitaler Daten des TroesmisProjekts, in: L. Berger , L. Huber, F. Lang, J. Weilhartner (Hrsg.), Akten des 17. Österreichischen Archäologentages am Fachbereich Altertumswissenschaften, Klassische und Frühägäische Archäologie der Universität Salzburg vom 26. bis 28. Februar 2018, Archaeo plus – Schriften zur Archäologie und Archäometrie der Paris Lodron-Universität Salzburg 11 (Salzburg 2020) 109–119.
C.-G. Alexandrescu, ‘I Had a dream…’ – the Dedication of an Eques of the Ala I Dardanorum in the Surroundings of Troesmis and the Problem of Rural Settlements in Northern Moesia Inferior, Journal of Ancient History and Archaeology, vol. 8, nr. 4, 2021, 10‑18, https://doi.org/10.14795/j.v8i4.689
C.‑G. Alexandrescu, The Extraordinary Funerary Stele of verna of an eques romanus from Troesmis, în: S.‑C. Ailincǎi, G. Nuţu, C. Micu, M. Mocanu, A.‑D. Stǎnicǎ (ed.), Studii de arheologie și istorie antică în onoarea lui Victor Henrich Baumann cu ocazia celei de a 80‑a aniversări / Essays in Archaeology and Ancient History in Honor of Victor Henrich Baumann at his 80th anniversary, Biblioteca Istro-Pontica Seria Arheologie 21, Cluj‑Napoca, 2021, 191‑220.
C.-G. Alexandrescu, C. Gugl, G. Grabherr, B. Kainrath, Military and civilian sites in the hinterland of Troesmis (Turcoaia, Tulcea county, RO), Journal of Ancient History and Archaeology, vol. 10, nr. 3, 2023, 162‑170, https://doi.org/10.14795/j.v10i3.915.
C.-G. Alexandrescu, C. Gugl, Archaeological research in Troesmis 2010–2017: an overview, Dacia N.S. tome LXVIII, Bucarest, 2024, 255‑267, DOI: 10.59277/DACIA.2024.09
C.-G. Alexandrescu, M. Bode, Roman Lead Finds from Troesmis (Turcoaia, Tulcea County, Romania) and Its Surroundings – an Investigation Based on Lead Isotopes and Trace Element Analyses, Metalla, 28/1, 2024, 41-65, https://doi.org/10.46586/metalla.v28.2024.i1.41-65.
C. Gugl, C.-G. Alexandrescu, M. Wallner, K. Löcker, R. Totschnig, G. Grabherr, B. Kainrath, Advancing Frontiers: Large-Scale Archaeological Investigations in Troesmis, 2023-2024, Dacia N.S. tome LXIX, Bucarest, 2025, 105‑139, DOI: 10.59277/DACIA.2025.04.