Rezumatul și relevanța proiectului:
Tema de cercetare propusă se dorește a fi o abordare bioarheologică cu privire la populațiile dintr-o serie de necropole medievale din Muntenia (secolele XIV-XVIII), pe fondul lipsei unor studii care să aibă în vedere interacţiunea dintre biologia şi comportamentul omului şi rolul mediului privind sănătatea indivizilor şi stilul de viaţă. În sprijinul unei mai bune înțelegeri a practicilor funerare și a fenomenului morții în evul mediu din Muntenia, proiectul își propune caracterizarea antropologică a indivizilor din 568 de complexe funerare, proveniți din opt necropole (de tip urban sau rural, situate în zone joase sau mai înalte). Ca elemente de inovație și originalitate, rezultatele analizei antropologice (stabilirea profilulul demografic, calculul speranței de viață la naștere și a probabilității la deces, evaluarea stării de sănătate şi a standardului de viaţă etc.), vor fi corelate cu diverse evenimente cunoscute din documente istorice (războaie, calamităţi naturale, epidemii, foamete) dar și cu o serie de informații obținute prin prisma unor analize moleculare. Dintre acestea, vom analiza raportul izotopilor stabili de oxigen (16O și 18O), valorile izotopice fiind considerate adevărate semnături chimice cu ajutorul cărora se pot obține informații cu privire la mobilitatea indivizilor din perioada medievală (au decedat sau nu în localitățile sau în apropierea localităților în care s-au născut?). De asemenea, în corelare cu rezultatele unor studii de arheozoologie și (paleo)botanică, vom urmări raportul conjugat a doi izotopi stabili ai carbonului, respectiv azotului (13C și 15N), prezenți în colagenul din oase și care ne furnizează informații cu privire la dietă (sursa primară de proteine a indivizilor din Muntenia medievală era de origine animală, vegetală, sau reprezenta o îmbinare între cele două substraturi?). Tehnicile bioarheologice vin în sprijinul unei mai bune înțelegeri a practicilor funerare și a fenomenului morții în evul mediu din Muntenia.