PROIECTUL NR. 3.1
a. Denumire: SITURI-CHEIE PENTRU PREISTORIA SPAȚIULUI CARPATO-DUNĂREAN
b. Coordonator: dr. Vlad V. Zirra (CȘ I);
c. Colectivul de cercetare: dr. Radu Băjenaru (CȘ I), dr. Nona Palincaș (CȘ II), dr. habil. Adina Boroneanţ (CŞ II), dr. habil. Adrian Bălășescu (CȘ II), dr. Emilian Teleaga (CȘ II), dr. Valentin Dumitrașcu (CȘ II), dr. Anca-Diana Popescu (CȘ III), dr. Radu-Alexandru Dragoman (CȘ III), dr. Vlad-Ștefan Cărăbiși (CȘ III), dr. Gabriel Vasile (CȘ III), dr. Andrei Măgureanu (CȘ III), dr. Despina Măgureanu (CȘ), dr. Theodor Isvoranu (CȘ III), Meda Toderaş (CȘ), Mihaela Golea (AC), dr. Tiberiu Vasilescu (muzeograf I A), dr. Silviu Edmond Iulian Ene (conservator I A), Raluca Dobrogeanu (doctorand), Xenia Pop (doctorand), Oana Calancea (doctorand), David Baciu (doctorand);
d. Termen de realizare: temă cu caracter permanent; 2024 – etapă; anual se vor formula obiective specifice de cercetare;
e. Teme de cercetare:
3.1. T 1: Tema 1: Contribuții la cunoașterea sitului neolitic de la Vădastra – Măgura Fetelor/Dealul Cișmelei, sudul României (coordonator: dr. Radu-Alexandru Dragoman)
3.1. T 2: Tema 2: Proiectul arheologic Pietrele (coordonator: drd. Meda Toderaș)
3.1. T 3: Tema 3: Situl preistoric de la Odaia Turcului (jud. Dâmboviţa) (coordonator: dr. Radu Băjenaru)
3.1. T 4: Tema 4: Situl preistoric de la Costişa (coordonator: dr. Anca-Diana Popescu)
3.1. T 5: Tema 5: Situl preistoric de la Hurezani (jud. Gorj) (coordonator: dr. Radu Băjenaru)
3.1. T 6: Tema 6: Situl preistoric de la Chitila (coordonator: dr. habil. Adina Boroneanț)
3.1. T 7: Tema 7: Noile cercetări arheologice de la Bârsești (coordonator: dr. Emilian Teleaga)
3.1. T 8: Tema 8: Popeşti (jud. Giurgiu). Locuirea pre- şi protoistorică (coordonator: dr. Nona Palincaș)
3.1. T 9: Tema 9: Monografia așezării fortificate de la Bâzdâna „La Cetate”, com. Calopăr (coordonator: dr. Vlad V. Zirra)
3.1. T 5: Tema 10: Civilizația traco-geto-dacă în lumina săpăturilor arheologice de la Cârlomănești, jud. Buzău (coordonator: dr. Vlad V. Zirra)
f. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:
TEMA 1: situl neolitic de la Vădastra – Măgura Fetelor/Dealul Cișmelei (cca5200–4900 BC, neoliticul mijlociu) este unul dintre cele mai importante, dar, totodată, mai puțin cunoscute din România, în ciuda săpăturilor arheologice îndelungate și a cercetărilor interdisciplinare de pionierat inițiate de Corneliu N. Mateescu, principalul autor al investigațiilor de aici. În urma săpăturilor, a fost recoltată o cantitate imensă de materiale, imposibil de prelucrat in extenso în actualele condiții. Până acum, studiile mai vechi și mai noi au privit mai cu seamă elemente de arheozoologie, materialele paleolitice, tehnologia ceramicii neolitice și biografia vaselor Vădastra. O serie întreagă de alte aspecte și materiale rămâne a fi cercetată;
TEMA 2: majoritatea cercetărilor din România privind tell-urile neo-eneolitice (peste 100 doar în sudul României) au avut ca obiectiv numai obţinerea de informaţii stratigrafice şi (re)verificarea acestora. Cel mai adesea, săpăturile au fost de mici dimensiuni (sub forma unor sondaje), lipsind o imagine de ansamblu a structurii acestui tip de monumente. Au fost neglijate în special publicarea detaliată a contextelor şi materialelor excavate, studiile interdisciplinare (referitoare la formarea tell-urilor, tipul de subzistenţă, paleo-mediul, sursele de materie primă, aspectele tehnologice etc.), studierea arealului din afara tell-urilor ş.a.m.d. Proiectul arheologic Pietrele are drept obiectiv studierea detaliată, pentru prima dată în România, a tuturor aspectelor legate de societatea neo-eneolitică care a „construit” tell-ul de la Pietrele şi integrarea acestora în cadrul altor proiecte de cercetare din România (ex. Southern Romania Archaeological Project, Bucşani, Hârşova), Bulgaria (ex. Karanovo, Drama, Junacite, Durankulak), Grecia (ex. Sitagroi) sau Turcia (Aşağı Pinar);
TEMA 3: situl arheologic de la Odaia Turcului este bine cunoscut în literatura de specialitate, fiind publicate de-a lungul anilor mai multe studii, capitole şi referiri la descoperirile din epoca timpurie a bronzului de aici, fiind deja stabilite şi puse în evidenţă stratigrafia, cronologia şi tipologia ceramicii din cele cinci niveluri de locuire observate în cadrul sitului; materialul arheologic descoperit şi parţial publicat a avut o contribuţie importantă la conturarea imaginii actuale privind evoluţia epocii timpurii a bronzului în jumătatea sudică a României;
TEMA 4: situl arheologic din punctul Cetăţuia a fost cercetat sistematic în anii 1959–1960, 1962, 2001–2008, 2010, 2013; s-au obţinut informaţii importante despre structura depunerilor preistorice, amplasarea şi conţinutul diferitelor construcţii şi a rezultat o cantitate mare de material arheologic (ceramică, obiecte din piatră, os, metal). Rezultatele vechilor cercetări au făcut obiectul unui raport de săpătură şi a câtorva sumare prezentări, restul materialului rămânând, în mare parte, inedit. Rezultatele cercetărilor începute în 2001 au constituit subiectul mai multor studii semnate de membrii proiectului sau de colaboratori, publicate în volume și în reviste de specialitate şi al unor comunicări susţinute la sesiuni naţionale şi internaţionale, precum şi în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”. A fost publicat volumul Costișa. O perspectivă interdisciplinară, cuprinzând, pe lângă o scurtă introducere în problematica sitului, opt studii în care au fost examinate diverse materiale sau structuri arheologice descoperite în cursul săpăturilor recente;
TEMA 5: situl arheologic de la Hurezani a fost descoperit în anul 2018, cu ocazia unor lucrări de infrastructură ce au necesitat săpături preventive; a fost cercetată astfel o suprafaţă de cca. 5000 mp, ocazie cu care s-au putut face observaţii amănunţite cu privire la structura, durata şi complexitatea de locuire din cadrul acestui sit preistoric. S-a constatat că depunerea arheologică măsoară cca. 1,20 m grosime, fiind formată din cinci straturi suprapuse, dintre care trei aparţin epocii bronzului (cultura Verbicioara), iar următoarele două începutului epocii fierului. Prin stratigrafie, structură şi bogăţia materialului arheologic, situl de la Hurezani devine unul dintre cele mai importante pentru preistoria zonei de sud-vest a României.
TEMA 6: cercetările desfășurate la Chitila, mai ales de către Vasile Boroneanț (1982–1985, 1997, 2001–2005) în punctele Chitila – Fermă și Chitila – Cetate) au pus în evidență locuiri începând din perioada neo-eneolitică (culturile Boian și Gumelnița) și epoca bronzului (culturile Glina și Tei) și până în epoca medievală și modernă;
TEMA 7: înmormântările și obiceiurile funerare din Hallstattul târziu la Dunărea de Jos sunt puțin cercetate. După descoperirile arheologice din anii 1950–1970, a urmat o perioadă de stagnare a cercetărilor de teren, dar și o sistematizare a cercetărilor vechi; ele au fost interpretate prin prisma unui demers mixt istorico-arheologic. Astfel, s-au conturat trei grupuri culturale importante, Ferigile, Bârsești și Ciumbrud, interpretate ca fiind expresia arheologică a identității etnice a tracilor, și, eventual, a sciților. Reluarea cercetărilor arheologice în necropola nepublicată de la Bârsești permite o nouă abordare a acestui monument funerar, mai precis studierea interdisciplinară a tumulilor și a întregului spațiu funerar în contextul paleogeografic specific Hallstatt-ului târziu;
TEMA 8: situl de la Popeşti, jud. Giurgiu, este cea mai mare aşezare din epoca bronzului şi a fierului din sudul României. Aşezarea din epoca getică a fost identificată cu Argedava şi legată de începuturile statului geto-dac. Săpăturile arheologice au avut loc – cu întreruperi – între 1954 şi 2009, dar, până în prezent, prelucrarea şi publicarea stratigrafiei şi structurii locuirilor nu s-a făcut nici măcar pentru un singur nivel, şi cu atât mai puţin pentru întregul sit. Există doar publicaţii ale acelor resturi arhitectonice care au fost percepute ca ilustrative pentru importanţa sitului, dar lipsa relaţiei lor cu structurile mai modeste face ca înţelegerea caracterului locuirii să fie lacunară;
TEMA 9: siturile de la Bâzdâna „La Cetate” și Bâzdâna „Cucuio(a)va” prezintă, cu mare pregnanță, o trăsătură particulară și specifică sud-vestului și (destul de probabil) sudului României, anume erijarea unor fortificații de mari dimensiuni realizate din materiale de construcție arse. Totodată, în special situl de „La Cetate” a mai revelat o altă trăsătură neobișnuită și provocatoare, respectiv un etalaj foarte bogat, interpretat ca ofrandă rituală, care poate fi pusă în legătură cu constituirea fortificațiilor (cea cu materiale arse și aceea de pământ). Zonele cu ofrandă rituală conțin cantități mari de ceramică, resturi de faună domestică și sălbatică, resturi vegetale etc., toate depuse într-un interval cronologic foarte scurt. Această conjunctură rarisimă oferă un „moment fix” în timp pentru prezența unui set extins de forme ceramice care poate deveni o referință substanțială pentru racordarea tipo-cronologică a materialelor arheologică din epocă. Până în momentul de faţă, în arheologia românească, în ciuda faptului că au fost identificate numeroase aşezări fortificate corespunzătoare perioadei geto-dacice, doar o mică parte dintre acestea au fost cercetate prin săpături arheologice şi, cu atât mai puţin, prin săpături sistematice. Oricum, faţă de cercetările de teren încheiate sau în curs, literatura arheologică pe tema respectivă este mai puţin bogată decât ar fi fost de aşteptat. Unele aşezări chiar s-au bucurat de prea puţină atenţie în privinţa valorificării rezultatelor investigaţiilor. În ansamblu, în domeniul respectiv, deşi cantitatea informaţiei este considerabilă, ordonarea şi consistenţa acesteia lasă destul de mult de dorit. Eforturile conjugate ale lui C. M. Tătulea (1981–1990) şi apoi ale lui Vlad V. Zirra (1993–2004, apoi 2014–2018) au urmărit, în limita fondurilor (relativ reduse), sesizarea şi înregistrarea cât mai echilibrată a problematicii specifice a aşezării din punctul „La Cetate”: depunerile arheologice rezultate în urma locuirii, fortificaţiile succesive, manifestările rituale legate de acestea;
TEMA 10: cercetările arheologice de la Cârlomănești ocupă un loc important în sistemul de cunoștințe despre epoca bronzului şi cea de-a doua epocă a fierului din spațiul carpato-dunărean. Situl arheologic constă din două unități distincte care formează un ansamblu situat pe terasa înaltă din zona confluenței râurilor Nișcov și Buzău. În partea de vest, pe terasa numită Arman, se află necropola de epoca bronzului, precum și urme modeste de locuire aparținând celei de a doua epoci a fierului. Pe platoul Cetățuia, desprins prin eroziune din terasa Buzăului, au fost descoperite și cercetate importante vestigii din epoca bronzului și de La Tène. Așezarea de la Cârlomănești îi era deja cunoscută lui Al. Odobescu în 1871, iar în 1892 era menționată pentru prima dată ca sit arheologic. Săpăturile au debutat în anul 1967 și au continuat în anii 1972-1981, 2001-2014, 2017-2019, 2021-2022, fiind efectuate de către un colectiv coordonat de Mircea Babeș, iar din 2013 de către dr. Sebastian Matei (Muzeul Județean Buzău). Așezarea de tip dava de la Cârlomănești, intrată în circuitul științific în 1975, a furnizat unele dintre cele mai semnificative descoperiri de epocă dacică din spațiul sud-carpatic, care se situează într-o perioadă relativ scurtă, între secolele II-I a.Chr. şi epoca lui Augustus. Săpăturile arheologice au pus în evidență o stratigrafie complexă. Urmele de locuire de epocă La Tène au permis identificarea unor mari edificii cu caracter public, construcții domestice (anexe gospodărești, vetre, gropi), lucrări de fortificație. Materialul arheologic descoperit este extrem de bogat și constă din ceramică, unelte, ustensile, arme, podoabe, piese de harnașament, un tezaur monetar din argint și un lot unic în lumea geto-dacică de statuete zoomorfe și antropomorfe. Posibilitatea efectuării de cercetări într-un ansamblu cu o structură unică, bifocală, pentru epoca bronzului (așezare și necropolă) și cu o locuire intensă în epoca geto-dacică clasică reprezintă o provocare și o oportunitate extraordinară pentru extinderea cunoștințelor asupra fenomenelor culturii Monteoru și despre comunitatea care se găsea aici, la finalul celei de a doua vârste a fierului. Rezultatele cercetărilor de aici constituie deja un reper pentru studierea altor situri similare și furnizează elemente crono-tipologice elocvente și necesare în abordarea unor descoperiri contemporane. Din anul 2000, săpăturile de la Cârlomănești au funcționat și ca șantier-școală pentru un număr important de studenți ai facultăților de profil din București, Târgoviște, Constanța și Cluj;
g. Scop: valorificarea prin publicare a cercetărilor arheologice sistematice efectuate de-a lungul timpului în situri preistorice definitorii pentru spaţiul carpato-dunărean, sublinierea rolului acestora în definirea perioadelor preistorice şi în dezbaterile pe diferite teme actuale ale preistoriei;
h. Material şi metode de lucru: prelucrare de material arheologic din cercetările vechi şi noi, documentare bibliografică şi de arhivă, cercetare de teren neintruzivă şi intruzivă, gamă multiplă şi variată de analize de tehnologie şi compoziţie a materialului arheologic rezultat, în laboratoare specializate;
i. Rezultate scontate: studii, monografii şi comunicări;
j. Valorificarea rezultatelor:
TEMA 1:
Radu-Alexandru Dragoman – finalizarea volumului Reflecții privind biografia vaselor neolitice de la Vădastra (2024);
TEMA 2:
Meda Toderaș – participare la cercetări de teren și redactarea raportului preliminar; publicarea unui studiu; susținerea unei comunicări (2024);
TEMA 3:
Radu Băjenaru, Adina Boroneanţ, Anca-Diana Popescu, Adrian Bălăşescu – analiza documentaţiei şi a materialului arheologic din situl de la Odaia Turcului; susţinerea unei comunicări (2024);
TEMA 4:
Anca-Diana Popescu – predarea la tipar a unui volum de sinteză despre complexele aparținând epocii bronzului de la Costișa (2024);
TEMA 5:
Radu Băjenaru, Anca-Diana Popescu, Valentin Dumitraşcu, Vlad-Ştefan Cărăbişi, Gabriel Vasile, Mihaela Golea, Tiberiu Vasilescu, Silviu Edmond Iulian Ene – prelucrarea materialului arheologic din campaniile 2019 şi 2021; cercetări sistematice de teren; redactarea unui raport de săpătură; susţinerea unei comunicări (2024);
TEMA 6:
Adina Boroneanț – publicarea unui articol; susținerea unei comunicări (2024);
Adrian Bălășescu – colectarea de probe 14C;
drd. Raluca Dobrogeanu – realizarea de desene arheologice și scanări 3D ale pieselor; susținerea unei comunicări (2024);
drd. Oana Calancea – realizarea de datări 14C și tomografii computerizate asupra ceramicii, susținerea unei comunicări (2024);
Mihaela Golea – studierea eventualelor resturi carpologice;
TEMA 7:
Emilian Teleaga – publicarea a două studii despre necropole de epoca bronzului și prima epocă a fierului de la Bârsești (2024);
TEMA 8:
Nona Palincaș – încheierea redactării unui volum de sinteză pe baza săpăturilor de la Popești, din nivelele epocii bronzului și ale primei epoci a fierului (2024); redactarea unui studiu de paleodietă și mobilitate pe bază de izotopi stabili (δ15N, δ13C și δ18O) și datare cu radiocarbon a scheletelor umane din dava getică de la Popești și din alte situri majore din Dacia: recoltarea și predarea la analiză a unor materiale osteologice noi, din situri din Transilvania și Oltenia (2024) și finalizarea studiului în colaborare cu dr. Viorel Atudorei, drd. Nafia Neff, drd. Costin Şendroiu, dr. Corina Anca Simion, dr. Oana Gâza, dr. Alexandru Răzvan Petre, dr. Cristian Mănăilescu (termen final 2025); susținerea unei comunicări (2024); efectuarea de săpături preventive în aria cimitirului și în aria satului care suprapune situl, în funcție de cerere (2024);
TEMA 9:
Vlad V. Zirra, Valentin Dumitrașcu – continuarea prelucrării documentației și materialelor arheologice; redactarea a cel puțin un studiu legat de tema de proiect; susținerea a cel puțin unei comunicări (2024);
TEMA 10:
Despina Măgureanu – publicarea unui studiu despre locuirea de sec. IV–III a. Chr. de la Cârlomăneşti – Cetăţuia (coautori Mircea Babeş, Sebastian Matei) (termen final 2024); continuarea și completarea studiului asupra zonei de SE a așezării cu investigații arheometrice (coautori Sebastian Matei, Daniela Cristea-Stan, Marta Petruneac, Marin Focșăneanu, Robert Sîrbu) (termen final 2024); continuarea reorganizării ceramicii din depozitul de materiale arheologice aflat la baza arheologică din Cârlomănești (2024); prelucrarea grafică a planurilor și profilelor din campania 2023; introducerea în baza de date a pieselor nou descoperite (2024);
k. Finanțare:
l. Colaborări în ţară: dr. Monica Mărgărit (Universitatea Valahia, Târgoviște), dr. Dumitru Hortopan (Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”), dr. Vasile Opriș (Muzeul Municipiului București), Andrei Mocanu (Muzeul Judeţean „Teoharie Antonescu”, Giurgiu), Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, dr. Migdonia Georgescu, dr. Constantin Haită (Muzeul Național de Istorie a României), dr. Dorel Bondoc (Muzeul Olteniei, Craiova), dr. Sebastian Matei (Muzeul Județean Buzău) dr. Daniela Cristea-Stan, dr. Marta Petruneac, dr. Mihai Straticiuc, dr. Corina-Anca Simion, dr. Roxana Bugoi, dr. Oana Gâza, dr. Alexandru Răzvan Petre, dr. Cristian Mănăilescu, Robert Sîrbu, Marin Focșăneanu (Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”), Vasilică Istrate (Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza”), dr. Mihai Constantinescu, Mihaela Culea, drd. Costin Șendroiu (Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”, București), dr. Liviu Iancu (Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, București), dr. Angela Simalcsik (Centrul de Cercetări Antropologice „Olga Necrasov”, Academia Română – Filiala Iași), dr. Cristina Bartha (Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, Măgurele – București);
m. Colaborări în străinătate: dr. Norbert Benecke, dr. Reinder Neef, dr. Agathe Reingruber (DAI-Eurasien Abteilung, Berlin), Ivan Gatsov, Lili Gatsov, Petranka Nedelcheva (Nov Bălgarski Universitet, Sofia), Florian Klimscha (DAI-Orient Abteilung, Berlin), Nico Becker, Tobias Groppe, Andreas Knäpper, Ute Koprivc, Michael Prange, Melanie Röring, Tilmann Vachta, Heide Wrobel (Institut für Archäologische Wissenschaften, Ruhr-Universität, Bochum), dr. Jürgen Wunderlich, Tina Hoppe (Institut für Physische Geographie, Universität Frankfurt/Main), Richard Ehrich, Michael Müller, Christoph Schröder, Maria Peters (Institut für Prähistorische Archäologie, Freie Universität Berlin), Petar Zidarov (Tübingen), Irma Berdzenisvili (Tbilisi), Jorrit Kelder (Amsterdam), dr. Viorel Atudorei, drd. Nafia Neff (Center for Stable Isotopes, University of New Mexico), Firma Posselt & Zickgraf Prospektionen, Universität Bern, University of Zürich.