PROIECTUL NR. 9.1
a. Denumire: BIOARHEOLOGIA PREISTORIEI ȘI PROTOISTORIEI DIN ROMÂNIA
b. Coordonator: dr. habil. Adrian Bălășescu;
c. Colectivul de cercetare: dr. habil. Adrian Bălășescu (CȘ II), dr. Alexandra Comșa, dr. Valentin Dumitrașcu (CȘ II), dr. Gabriel Vasile (CȘ III), drd. Mihaela Golea (AC), David Baciu (doctorand), Franceska Știrbu (doctorand);
d. Termen de realizare: permanent;
e. Teme de cercetare:
9.1 T 1: Tema 1: Bioarheologia paleoliticului din România (coordonator: dr. Valentin Dumitrașcu)
9.1 T 2: Tema 2: Bioarheologia neo–eneoliticului din sud-estul României (coordonator: dr. habil. Adrian Bălășescu)
9.1 T 3: Tema 3: Studiul paleoantropologic, paleodemografic și paleopatologic al populațiilor pre- și protoistorice de pe teritoriul României (coordonator: dr. Alexandra Comșa)
f. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:
TEMA 1: informațiile de natură bioarheologică (paleoantropologie, arheozoologie și paleobotanică) ce privesc paleoliticul din România sunt cuprinse într-un număr restrâns de studii, majoritatea având un caracter sectorial, limitat la enumerarea unor specii și încadrarea lor în secvențe crono–climatice, cu excepția unei serii de lucrări ale Alexandrei Bolomey și ale lui Marin Cârciumaru. Siturile paleolitice care au furnizat materiale bioarheologice sunt însă numeroase, dar puțin exploatate din acest punct de vedere. În contextul tendințelor actuale în cercetarea preistoriei, se impune o abordare sistemică a interacțiunilor dintre populațiile de vânători-culegători cu mediul animal și vegetal contemporan lor;
TEMA 2: în România, din păcate, în acest moment nu există o cuantificare la nivel național a datelor de paleofaună și paleovegetație din perioada neo-eneoliticului. Ceea ce s-a scris până în prezent constă, în general, în studii sintetice pe diferite culturi sau regiuni istorice, care au avut drept scop evaluarea statistică a ponderii diferitelor specii de animale și vegetale, pe baza frecvenţei lor. Acest tip de analiză a îndepărtat cercetarea de unele direcţii esenţiale, precum aprofundarea cunoaşterii paleodietei, din perspectiva considerării acesteia drept o materializare a unor comportamente, și, mai ales, din aceea a consecinţelor funcţionării unor modele comportamentale privind amplitudinea intervenţiilor antropice asupra mediului natural. Până acum, în țara noastră, în cercetarea preistorică, nu s-a încercat corelarea interdisciplinară a informațiilor privind plantele şi animalele cu cele privind societatea umană, integrate ulterior într-un model de analiză GIS. Pe lângă studiile de arheozoologie, paleobotanică și antropologie, se vor încerca și o serie de de analize de paleogenetică și izotopice, care vor permite reconstituirea dietei populațiilor neo-eneolitice. Demersul este unul original, realizarea sa constituind un instrument de lucru indispensabil tuturor cercetătorilor ce se ocupă de studiul acestei perioade în sud-estul Europei;
TEMA 3: există relativ numeroase studii, mai ales pentru domeniul paleoantropologiei. Paleodemografia şi paleopatologia, însă, au fost mai puţin studiate. Unele situri arheologice au fost complet analizate, dar pentru alte descoperiri funerare nu există niciun fel de studii de tipul celor menţionate (de exemplu, pentru multe dintre necropolele de incineraţie)
g. Scop:
TEMA 1: îmbunătățirea nivelului actual al cunoașterii, cu accent pe descrierea adaptărilor populațiilor umane, a strategiilor de subzistență, a dinamicii acestor populații în timp și spațiu, din perspectivă bioarheologică;
TEMA 2: sporirea informaţiei, studii, analize şi concluzii la nivelul cunoştinţelor actuale, realizarea unor studii monografice;
TEMA 3: valorificarea cât mai completă a informaţiei pe care o pot oferi materialele osteologice, recuperate în timpul săpăturilor arheologice, astfel încât ele să completeze, treptat, cu noi informaţii, unele dintre golurile existente, în ceea ce priveşte cunoaşterea aspectelor legate de anumite comunităţi din vechime;
h. Material şi metode de lucru:
TEMA 1: materialul care va fi studiat provine atât din cercetări actuale, cât și din săpături mai vechi, și este găzduit, în afară de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, la Complexul Muzeal „Curtea Domnească” din Târgoviște, Universitatea Valahia, Târgoviște și Muzeul Național de Istorie a României din București. Foarte puține situri paleolitice care conțin resturi bioarheologice consistente au fost explorate în ultimii ani sau sunt încă în curs de cercetare. Unul dintre ele este încadrat în paleoliticul mijlociu (Cheile Vârghișului) și alte două în paleoliticul superior (Buda și Poiana Cireșului). Proiectul își propune studierea materialelor din aceste situri, coroborată cu studiul unor materiale excavate în trecut, aflate în depozitele instituțiilor mai sus amintite. Pe lângă spectrul clasic de analize a materialelor bioarheologice, se impune investigarea acestora prin tehnici și metode actuale (analize izotopice, genetice, morfometrice etc);
TEMA 2: materialul arheozoologic, arheobotanic și antropologic va proveni din următoarele situri-cheie: Cheia, Techirghiol Paloda, Palazu Mare Malu Alb (cultura Hamangia), Alexandria Limonagiul, Însurăței Popina I și II, Gumelnița, Chiseleț și Sultana (cultura Gumelnița – așezări cu echipe complexe de cercetare pluridisciplinară); metodele de lucru vor fi cele specifice fiecărei discipline. Avantajul siturilor de la Gumelnița și Sultana care aparțin culturii Gumelnița constă în faptul că, pe lângă fiecare așezare preistorică, se găsește și o necropolă contemporană, ceea ce va permite o confruntare a rezultatelor studiilor de antropologie, arheozoologie și arheobotanică cu cele izotopice;
TEMA 3: etapele de lucru pentru studierea scheletelor sunt următoarele: prelevat din teren (după caz), spălat, reîntregit, marcat, examinarea morfoscopică pentru stabilirea sexului şi vârstei, efectuarea măsurătorilor specifice, stabilirea taliei şi a tipologiei, efectuarea de comparaţii cu alte schelete individuale sau din necropole;
i. Rezultate scontate: diseminarea rezultatelor prin comunicări științifice naționale și internaționale, articole științifice în țară și străinătate (cel puțin unul pe an) și monografii (participarea la realizarea cel puțin a unei monografii de sit);
j. Valorificarea rezultatelor:
TEMA 1
Valentin Dumitrașcu, Adrian Bălășescu, Gabriel Vasile, Mihaela Golea – studierea faunei din siturile din perioada paleoliticului de la Cheile Vârghișului, de pe valea Bistriței (Valentin Dumitrașcu), Poiana Cireșului și Piatra Neamț I (Adrian Bălășescu); în eventualitatea identificării de resturi umane și vegetale, acestea vor fi studiate de către Gabriel Vasile și Mihaela Golea (2024);
În anul 2024 se va susține o comunicare științifică.
TEMA 2
Adrian Bălășescu, Alexandra Comșa, Gabriel Vasile, Mihaela Golea – studierea faunei din siturile de la Palazu Mare, Constanța – Carrefour, Techirghiol (cultura Hamangia), Gumelnița, Chiseleț și Sultana (cultura Gumelnița) (Adrian Bălășescu), Alexandria Limonagiul, Însurăței Popina I și II (David Baciu); procesarea probelor de sediment din siturile arheologice Gumelnița și Sultana – Malu Roșu și analiza carpologică a materialului botanic (Mihaela Golea); în eventualitatea identificării de resturi umane acestea vor fi studiate de către Gabriel Vasile și Alexandra Comșa;
În anul 2024 se va preda la tipar un studiu și se vor susține trei comunicări.
TEMA 3
Alexandra Comșa, Gabriel Vasile, Franceska Știrbu – analiza antropologică a osemintelor umane descoperite în situri arheologice din diferite perioade istorice; valorificări prin comunicări şi prin publicarea de articole de specialitate;
În anul 2024 se va susține o comunicare științifică.
k. Finanțare:
l. Colaborări în ţară: dr. Elena Nițu, dr. Marin Cârciumaru (Complexul Muzeal „Curtea Domnească” din Târgoviște), dr. Marian Cosac (Universitatea Valahia, Târgoviște), dr. Ștefan Vasile (Facultatea de Geografie, Universitatea din București), dr. Mihaela Danu (palinologie, Facultatea de Biologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași), dr. Valentin Radu (arheomalacologie și arheoihtiologie, Muzeul Național de Istorie a României), dr. Tiberiu Sava, dr. Mihai Straticiuc (datări 14C, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Măgurele – București), dr. Mihai Florea (GIS, Muzeul Național de Istorie a României), dr. Valentina Voinea (arheologie, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), dr. Cătălin Lazăr (arheologie, Institutul de Cercetări, Universitatea din București), muzee (Bucureşti, Iaşi, Olteniţa, Alexandria, Brăila, Tulcea, Călăraşi etc.) şi universităţi, dar şi alte instituții, în funcție de solicitări; m. Colaborări în străinătate: dr. Nejma Goutas (industria materiilor dure animale, CNRS Paris), dr. Marie Balasse (studii izotopice pe animale, CNRS Paris), dr. Thomas Cucchi (studii de morfometrie, CNRS Paris), prof. dr. Ludovic Orlando (paleogenetică equide, CNRS Toulouse), dr. Gwanelle Goude (studii izotopice pe oameni, CNRS Aix en Provence), Morgane Ollivier (paleogenetică canide, CNRS Rennes), dr. Greger Larson (paleogenetică suine, Oxford University), dr. Aurélie Salavert (antracolog, CNRS–Muséum national d’Histoire naturelle, Paris), dr. Bartłomiej Szymon Szmoniewski (Institutul de Arheologie și Etnologie al Academiei Polone de Științe, filiala din Cracovia).