PROIECTUL NR. 3
a. Denumire: CERCETĂRI DE ARHEOTOPOGRAFIE PENTRU PREISTORIA ȘI ANTICHITATEA SPAȚIULUI SUD-EST EUROPEAN. PROIECTUL HERON.
b. Coordonator: dr. Alexandru Morintz (CȘ II);
c. Colectivul de cercetare: dr. Alexandru Morintz (CȘ II);
d. Termen de realizare: permanent;
e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: în prezent, nu există studii de referinţă dedicate măsurătorilor topografice, în preistorie şi antichitate, pe teritoriul României. Caracterul perisabil al materialelor din care erau confecţionate instrumentele, dar şi reticenţele de interpretare, au făcut ca semnalările unor descoperiri de aceste gen să fie cvasi-inexistente. Totuşi, există două excepţii extrem de importante. În anul 1940, Radu Vulpe, publicând cercetările sale efectuate în stațiunea aparţinând culturii Cucuteni de la Calu, jud. Neamț, prezintă şi un artefact despre care afirmă: „[…] il n’est pas non plus exclu d’avoir affaire à un ustensile métrique: la régularité des espaces qui séparent les traits et les point mentionnés plus haute, plaide en faveur de cette hypothèse” (R. Vulpe, Les fouilles de Calu, Dacia VII–VIII, 1937–1940, p. 48–49, fig. 26/4 şi 29/5). Mai mult, două decenii şi jumătate mai târziu, Radu Vulpe revine asupra subiectului şi publică separat artefactul, de data aceasta într-o revistă de metrologie (R. Vulpe, Unealtă metrică primitivă găsită la Calu (Piatra Neamț), 1965, Metrologia aplicată, 11, p. 508–511). În anul 2013, Eugen Nicolae publică un artefact pe care îl defineşte ca fiind „un etalon medieval moldovenesc pentru măsurarea lungimii” (E. Nicolae, Un etalon medieval moldovenesc de o jumătate de palmă, Studii şi Cercetări de Numismatică, IV (XVI), 2013, p. 165 şi fig. 1). Deşi diferite ca material de fabricaţie şi despărţite cronologic prin milenii, cele două descoperiri sunt similare prin destinaţie: etaloane pentru măsurarea distanţelor. Raritatea descoperirilor de acest gen se datorează, în proporţie covârşitoare, dificultății interpretării ca atare de către descoperitori;
f. Scop: stabilirea unei metodologii de testare a unor artefacte cu posibile conotaţii topografice; reconstituirea unor proceduri practice de măsurare, ţinând cont de nivelul noţiunilor matematice existente în epocă; realizarea unui catalog al descoperirilor pentru România;
g. Material şi metode de lucru: re-analizarea unor descoperiri anterioare, publicate sau inedite; compararea acestora cu descoperiri din alte zone;
h. Rezultate scontate: vezi punctul f;
i. Valorificarea rezultatelor:
Alexandru Morintz – publicarea (monografic sau sub formă de studiu) a unor proceduri de înregistrare a complexelor arheologice prin metoda trilaterației, prin utilizarea distomatului; publicarea unui curs introductiv, consacrat arheoastronomiei (2022);
j–k. Colaborări în ţară şi în străinătate: se vor stabili în funcţie de obiectivele fiecărei etape din cadrul proiectului;
l. Bugetul solicitat:
m. Alte subvenţii de cercetare: