PROIECTUL ARHEOLOGIC PIETRELE

 Coordonator: dr. Radu Băjenaru (CȘ I);

Proiect derulat în colaborare cu DAI-Eurasien Abteilung. Coordonator: dr. Svend Hansen;

Colectivul de cercetare: Meda Toderaş (CȘ)

Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: majoritatea cercetărilor din România privind tell-urile neo-eneolitice (peste 100 doar în sudul României) au avut ca obiectiv numai obţinerea de informaţii stratigrafice şi (re)verificarea acestora. Cel mai adesea, săpăturile au fost de mici dimensiuni (sub forma unor sondaje), lipsind o imagine de ansamblu a structurii acestui tip de monumente. Au fost neglijate în special publicarea detaliată a contextelor şi materialelor excavate, studiile interdisciplinare (referitoare la formarea tell-urilor, tipul de subzistenţă, paleo-mediul, sursele de materie primă, aspectele tehnologice etc.), studierea arealului din afara tell-urilor ş.a.m.d. Proiectul arheologic Pietrele are drept obiectiv studierea detaliată, pentru prima dată în România, a tuturor aspectelor legate de societatea neo-eneolitică care a „construit” tell-ul de la Pietrele şi integrarea acestora în cadrul altor proiecte de cercetare din România (ex. Southern Romania Archaeological Project, Bucşani, Hârşova), Bulgaria (ex. Karanovo, Drama, Junacite, Durankulak), Grecia (ex. Sitagroi) sau Turcia (Aşağı Pinar);

 Scop: 1. obţinerea a cât mai multor informaţii privind cronologia relativă şi absolută a sitului: date radio-metrice şi analiza ceramicii – ambele puse în relaţie cu observaţiile stratigrafice;

2. analizarea structurilor de locuire: arhitectura construcţiilor eneolitice şi semnificaţia acestora;

3. analizarea materialelor descoperite nu numai din punct de vedere tipo-cronologic, ci şi din punct de vedere tehnologic (ex. secţiuni subţiri, difractometrie cu raze X, analize chimice, analize metalografice);

4. reconstituirea detaliată a tipului de subzistenţă (analize palinologice şi arheozoologice);

5. stabilirea modului în care s-a format tell-ul: ce a determinat comunitatea din prima aşezare plană de la Pietrele să-şi continuie existenţa în acelaşi loc;

6. relaţia între tell-ul de la Pietrele şi mediul geografic înconjurător: se vor continua cercetările începute în anul 2005 în vederea reconstituirii mediului geografic preistoric (analize sedimentologice şi geomorfologice);

7. reconstituirea sistemelor de schimb la mare distanţă, prin analizarea surselor de materie primă;

8. continuarea cercetărilor geomagnetice efectuate în anii 2004–2006 atât pe tell, cât şi în vecinătatea tell-ului;

9. documentarea aerofotografică a zonei în care se află tell-ul;

Material şi metode de lucru: sistemul de săpătură utilizat este Harris matrix. Toate materialele arheologice sunt înregistrate în baza de date a proiectului, fotografiate, desenate şi descrise. Se vor face analize arheozoologice, arheomagnetice, paleobotanice, sedimentologice, radiometrice, geomagnetice, tehnologice etc.

j. Colaborări în ţară: Andrei Mocanu (Muzeul Judeţean „Teoharie Antonescu”, Giurgiu);

k. Colaborări în străinătate: dr. Norbert Benecke, dr. Reinder Neef, dr. Agathe Reingruber (DAI-Eurasien Abteilung, Berlin); Ivan Gatsov, Lili Gatsov, Petranka Nedelcheva (Nov Bîlgarski Universitet, Sofia); Florian Klimscha (DAI-Orient Abteilung, Berlin); Nico Becker, Tobias Groppe, Andreas Knäpper, Ute Koprivc, Michael Prange, Melanie Röring, Tilmann Vachta, Heide Wrobel (Institut für Archäologische Wissenschaften, Ruhr-Universität, Bochum); dr. Jürgen Wunderlich, Tina Hoppe (Institut für Physische Geographie, Universität Frankfurt a.M.); Richard Ehrich, Michael Müller, Christoph Schröder, Maria Peters (Institut für Prähistorische Archäologie, Freie Universität Berlin); Petar Zidarov (Tübingen), Irma Berdzenisvili (Tbilisi), Jorrit Kelder (Amsterdam);