Rezumat
În România, în ultimii ani, au luat o mare amploare lucrările de dezvoltare a infrastructurii ceea ce a determinat realizarea unor lucrări/cercetări ample de arheologie preventivă/de salvare. Una din surprizele avute cu ocazia cercetării preventive în situl de la Palazu Mare Malu Alb (jud. Constanța) din anul 2021, a fost descoperirea în mai multe complexe arheologice (o locuință și mai multe gropi) a unui material arheologic extrem de bogat, care a cuprins ceramică, resturi de faună și floră, dar și resturi umane, unelte de os și piatră etc. Materialul ceramic și plastica, inedite pentru spațiul Dobrogei, cele câteva date 14C, cuprinse în intervalul 5700 – 5300 calBC, permit conturarea unui tablou cultural nou, anterior culturii Hamangia, cu cele mai bune analogii în neoliticul timpuriu final (6000 – 5500 BC) și începutul neoliticului mijlociu (5500 – 5000 BC) din spațiul balcanic. Astfel de descoperiri sunt unice, iar cercetarea lor în cadrul unui proiect cu o abordare inter- și pluridisciplinară este mai mult decât necesară.
Principala motivație a acestui proiect este reconstituirea vieții primelor comunități neolitice care au ajuns pe teritoriul Dobrogei, definirea culturală a celui mai vechi neolitic din Dobrogea, realizarea unui tablou cultural complex și complet, fapt posibil doar printr-o cercetare inter- dar mai ales pluridisciplinară a materialului arheologic (ceramica, fauna, flora, oase umane, unelte din piatra si os, etc) descoperit la Palazu Mare Malul Alb.