Înapoi

PROIECTUL NR. 7.1

a. Denumire: CONEXIUNI SUPRAREGIONALE ŞI METAMORFOZE CULTURALE ÎN BAZINUL DUNĂRII MIJLOCII ȘI DE JOS ÎN EPOCILE LA TÈNE ŞI ROMANĂ IMPERIALĂ

b. Coordonator: dr. habil. Daniel Spânu (CȘ II);

c. Colectivul de cercetare: dr. habil. Daniel Spânu (CȘ II), dr. Alexandra Comșa (CȘ II), dr. Gabriel Vasile (CȘ III), dr. Theodor Isvoranu (CȘ III), dr. Cătălin Constantin (conservator I A);

d. Termen de realizare: permanent;

e. Stadiul actual al cunoştinţelor: în stadiul actual al cercetării, realităţile arheologice din regiunile răsăritene de la Dunărea Mijlocie şi Dunărea Inferioară în epocile La Tène şi romană imperială alcătuiesc un cadrul excelent pentru studierea aprofundată a problematicii conexiunilor supraregionale şi a metamorfozelor culturale. Această direcţie de cercetare reprezintă o prioritate a cercetării protoistorice din România. Mobilitatea indivizilor şi a comunităţilor a fost însoţită şi chiar devansată de mobilitatea ideilor şi a modelelor culturale. Contactele la mare distanţă au fost stabilite prin reţele de relaţionare între alterităţi („conexiuni”). Conxiunea est-balcanică a legat lumea nord-tracică de elenism în secolele IV–III a. Chr. Declinul ei a fost urmat de constituirea a două reţele majore: 1. conexiunea central- şi vest-balcanică (cu grupele Mokronog şi Belgrad) a avut un rol decisiv în constiturirea şi perpetuarea ritualurilor Padea – Panagyurski Kolonii; 2. formarea grupei Poieneşti-Lucaşeuca este expresia directă a conexiunii cu mediile culturale din Europa central-nordică (grupele Jastorf şi Przeworsk). În La Tène-ul târziu aceste două conexiuni au interferat, s‑au polarizat şi s‑au diversificat. Treptat, reţelele supraregionale au fost acaparate de Republica Romană. Emergenţa expresiei culturale Grădiştea de Munte – Poiana („dacică”) se încadrează adecvat în această nouă conjunctură. Relaţionarea grupelor locale cu civilizaţia romană trebuie urmărită în două etape: până la întemeierea Provinciei şi după acest moment. Cele două etape sunt pilduitoare pentru diversitatea şi amploarea proceselor de aculturaţie.;

f. Scop: proiectul este menit să evidenţieze dinamica juxtapunerii şi alternanţei modelelor de culturale şi restructurările recurente ale expresiei identitare locale. Proiectul îşi propune să identifice şi să caracterizeze mecanismele prin care îndepărtările devin apropiate, modelele străine devin familiare, tradiţiile sunt înlocuite de moda timpului, iar moda devine tradiţională. Cercetările preconizate vor pune în lumină felul în care contactele culturale întreţinute la mare distanţă influenţează şi chiar determină metamorfozele culturale. Circulaţia modelelor culturale şi estetice, importul de bunuri şi de tehnologii au influenţat direct expresia identitară a grupurilor umane prin intermediul unor reţele supraregionale complexe. Interacţiunea creativă cu alterităţi îndepărtate dezarticulează autarhismul, impulsionează competitivitatea autentică şi determină schimbarea structurală. Metamorfozele identitare şi fenomenele de aculturaţie pot fi înţelese prin urmărirea din perspective diacronică şi supraregională a dinamicii interacţiunilor şi a conectivităţii colectivităţilor. „Import”, „copie” şi „imitaţie” – concepte fundamentale ale proiectului de faţă – înlesnesc determinarea arheologică a conexiunilor supraregionale şi a metamorfozelor culturale;

g. Material şi metode de lucru: proiectul presupune selectarea, definirea şi dezbaterea unor categorii de materiale sau a unor ansambluri arheologice din situri locale cu relevanţă culturală supraregională care reflectă contacte cu medii culturale mai mult sau mai puţin îndepărtate. Baza informaţională a proiectului o formează materialele edite, dar mai ales inedite ale îndelungatelor cercetări din staţiunile de la Poiana, Poieneşti şi Zimnicea – Cetate. Vestigiile din aceste situri aparţin unor grupe culturale şi unor epoci diferite. Totuşi, aceste situri sunt multifazate şi au un potenţial real pentru analizarea diacronică a conexiunilor interculturale supraregionale. Gestionarea şi valorificarea arhivelor celor două şantiere presupun preocupări susţinute şi permanente. O atenţie particulară va fi acordată expresivităţii unor materiale din situri monofazate sau cu o perioadă de folosire restrânsă, investigate recent (Ardeu, jud. Hunedoara, Ivancea, Republica Moldova) sau, eventual, care urmează să fie identificate. O bună parte din materialele şi din documentaţia primară care sunt incluse în proiect este accesibilă în depozitele şi arhiva Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti. Pentru accesul la materialele şi documentaţiile păstrate în alte instituţii au fost stabilite acorduri de colaborare cu Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva (deja în vigoare) şi urmează să fie încheiate acorduri de colaborare cu Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci (dr. Paul Ciubotaru) şi cu Laboratorul de Cercetări Interdisciplinare al Universităţii Pedagogice din Chişinău (prof. dr. Octavian Munteanu şi dr. Vasile Iarmulschi). Eventuale investigaţii de teren noi în situri cu potenţial euristic pentru proiectul de faţă vor fi efectuate în funcţie de posibilităţile şi oportunităţile logistice şi financiare, în cadrul unor colaborări cu instituţii de profil din ţară şi străinătate. În vederea studierii adecvate a materialelor vizate de proiect sunt necesare procese pregătitoare specifice Laboratoarelor Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”. Informaţiile acumulate trebuie relaţionate permanent cu progresele ale cercetării internaţionale. O componentă esenţială a proiectului o reprezintă compararea neîntreruptă a rezultatelor propriilor cercetării cu valorificările din enorma literatură de specialitate internaţională. Materialele şi documentele de arhivă vizate de proiect vor fi odonate şi studiate prin realizarea unor baze de date, extinderea celor existente, ilustrarea definitivă (publicabilă) a materialelor şi documentaţiei, sintetizarea informaţiilor contextuale şi tehnice, clasificarea şi interpretarea lor. Materialele arheologice considerate expresive vor fi supuse unor analize pluridisciplinare (analize metalografice, 14C, arheo-antropologie, arheo-faună etc);

h. Rezultate scontate: ordonarea arhivei, redactarea de studii şi monografii;

i. Valorificarea rezultatelor:

Daniel Spânu – participare la săpăturile sistematice din necropola de la Ardeu, jud. Hunedoara și Ivancea (Rep. Moldova) (2024); redactarea unui studiu monografic despre fibulele de la Poiana (2024–2026); redactarea unui studiu monografic exhaustiv dedicat necropolei din secolele II-I a.C. de la Poieneşti (2027–2030, în colaborare cu dr. Vasile Iarmulschi, Berlin); ordonarea şi gestionarea arhivei şi a materialelor de la Poieneşti;

j. Finanțare:

k. Colaborări în ţară: dr. Iosif Vasile Ferencz (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva), dr. Paul Ciobotaru (Muzeul de Istorie „Teodor Cincu”, Tecuci);

l. Colaborări în străinătate: prof. dr. Octavian Munteanu (Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, Chişinău), dr. Vasile Iarmulschi (Freie Universität, Berlin).