PROIECTUL NR. 4.4
a. Denumire: STUDII MULTIDISCIPLINARE ASUPRA ARTELOR ANTICE ȘI ICONOGRAFIEI
b. Coordonator:dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu (CŞ II);
c.Colectivul de cercetare: dr. Constantin C. Petolescu (prof. univ., membru corespondent al Academiei Române), dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu (CŞ II); dr. Florina Panait-Bîrzescu (CȘ III); Raluca Dobrogeanu (doctorand);
d. Termen de realizare: permanent;
e. Teme de cercetare:
4.4. T 1: Tema 1:Cult și mit în cetățile grecești de la Marea Neagră (coordonator: dr. Florina Panait-Bîrzescu)
4.4. T 2: Tema 2:Monumente romane din piatră din Moesia Inferior (coordonator: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu)
4.4. T 3: Tema 3:Statuaria din bronz în castrele din Dacia romană (coordonator: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu)
4.4. T 4: Tema 4:Corpus Signorum Imperii Romani România (coordonator: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu)
4.4. T 5: Tema 5:Tehnică și semnificație în decorul arhitectonic și design-ul interior al construcțiilor publice și private din Moesia Inferior și Dacia (studii de caz Tomis și Apulum) (coordonator: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu)
4.4. T 6: Tema 6:Descoperiri sculpturale de la Histria (coordonator: dr. Florina Panait-Bîrzescu)
f. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:
Tema 1: Colonizarea greacă a adus, prin așezările de pe coastele Mării Negre, o seamă de tradiții cultice din spațiul egeean. Interacțiunea cu mediul indigen, precum și evoluția diferită a fiecărei cetăți a condus la existența unor particularități regionale și locale, inclusiv în ceea ce privește practica religioasă. Prin ansamblul acestor practici, manifestat prin mituri și ritualuri, fiecare cetate și-a construit o identitate proprie, raportată pe de o parte la mediul indigen, în mijlocul căruia s-a instalat, iar pe de altă parte la cetatea de origine.
Temele 2, 3 și 5: Monumentele din piatră și statuile din bronz de mari dimensiuni descoperite pe teritoriul României au fost și continuă să fie tratate ca descoperiri excepționale, publicate de cele mai multe ori avându-se în vedere doar unul dintre aspectele de investigat în cadrul cercetării lor aprofundate (de exemplu, inscripțiile, încercări asidue de identificare a personajului reprezentat etc.). În foarte puține cazuri s-a avut în vedere contextul descoperirii (mai ales atunci când este vorba de unul secundar), aspectele tehnice și tehnologice ale producției/fabricării, montării și expunerii inițiale a monumentelor, și mai ales posibilele corelări dintre monumente individuale și alte elemente mai puțin sau deloc spectaculoase (de exemplu statui din bronz și baze de statui pe care au fost fixate statui din bronz). Astfel, stadiul actual al cercetării monumentelor de interes pentru acest proiectul este unul incomplet, atât în privința pieselor în sine, cât mai ales în ceea ce înseamnă contextualizarea lor în siturile antice unde au fost descoperite (in situ sau în context secundar). Coroborarea informațiilor privind descoperirile catalogate în diferite categorii de materiale arheologice, dar cu proveniență sau chiar context comun, și evaluarea lor în vederea reconstituirii realității antice au fost astfel îngreunate sau, de cele mai multe ori, neglijate în strategia cercetării. Consecința imediată este, pentru descoperirile de pe teritoriul României, o lacună nejustificată în studiile de arheologie a provinciilor romane, situație pe care bogăția descoperirilor o reclamă a fi remediată.
Tema 4: Seria Corpus Signorum Imperii Romani a fost iniţiată în 1963 de International Association for Classical Archaeology şi publicată începând cu 1964, însumând aproape 100 de volume (https://www.irpacolloquia.arheomedia.ro/Corpus_Signorum_Imperii_Romani.html; https://www.carc.ox.ac.uk/csir/home). Scopul principal este publicarea şi studierea tipologică, funcţională, cronologică a tuturor descoperirilor de monumente de piatră din epoca romană, purtătoare de reprezentare, descoperite pe teritoriul fostului Imperiu Roman. Din punct de vedere structural și formal, seria prevede publicarea unui catalog exhaustiv întocmit în urma autopsierii monumentelor discutate, precum și ilustrarea completă a acestora. În ultimul deceniu, această structură de bază s-a dovedit necesar și util a fi completată de studii multi- și interdisciplinare care să asigure ilustrarea și discutarea contextelor arheologice în care piesele au fost descoperite, determinarea provenienței materialului litic utilizat și eventuale reutilizări ale monumentelor, sub diferite forme (de la material de construcție la monumente funerare sau obiecte de artă). Pentru descoperirile de pe teritoriul României, din varii motive, nu s-a ajuns la publicarea niciunui volum, deși descoperiri individuale, cataloage de colecții de muzee sau cataloage de descoperiri de sculpturi dintr-un anumit sit antic au fost și sunt publicate. Majoritatea publicațiilor din România nu întrunesc condițiile minimale ale CSIR, dar nici nu manifestă un interes pentru deschiderea internațională și spre cercetare comparativă la nivelul fostelor provincii ale Imperiului Roman pe care această serie le urmărește, practică și promovează, având însă, indiscutabil, meritul de a pune în circulație și în atenția mediului științific monumentele, fără însă a ajunge să le valorifice în mod corespunzător.
Tema 6: Două categorii de descoperiri de la Histria – bazele de statui și mobilierul din piatră – au fost puțin studiate până acum. Pentru cele dintâi, doar câteva exemple au fost considerate până în momentul de față a fi baze de statui, ignorându-se nu numai informația dată de inscripție, cât și cea dată de urmele de încastrare. Se urmărește abordarea întregii problematici specifice bazelor de statui, e.g. aspecte legate de practica dedicatorie, respectiv raportul dintre comanditar–reprezentat–publicul receptor în cazul statuilor onorifice, context, refolosire. Pentru cea de-a doua categorie, a mobilierului din piatră, se are în vedere rediscutarea pieselor deja cunoscute, alături de cele nou identificate în lapidariul muzeului de sit și în depozitul sectorului T.
g. Scop: Studierea sincronă și diacronă a descoperirilor arheologice încadrate în mod tradițional în publicațiile de specialitate între produsele meșteșugărești, obiecte de artă sau cult, realizate din diverse materiale (ceramică, piatră, metal, sticlă, etc.) și tehnici (sculptură, toreutică, coroplastică, etc.) în cadrul analizelor multi- și interdisciplinare legate de contextul descoperirii, fabricării și utilizării lor, la nivel pur practic, dar și simbolic, fiind evaluate reprezentările alese, modul de realizare și iconografia utilizată, dar și posibilele descoperiri asociate (funcțional sau în contextul arheologic propriu-zis). Se are în vedere racordarea la nivelul internațional actual a metodologiei, cercetării şi publicării monumentelor şi materialelor arheologice prin contextualizarea acestora și evitarea publicării singulare de artefacte și monumente ca operă de artă. În baza documentării complete a monumentelor/obiectelor individuale, se vor investiga aspecte legate de producție și comerț, contextele de utilizare și valorile materiale și simbolice reperabile, modul de expunere și utilizare, precum și eventualele reutilizări, implicit cercetarea motivației acestora și a modului în care au avut loc. Se vor re-evalua sau investiga pentru prima dată zonele de proveniență/descoperire, prin cercetări arheologice de teren (non-invazive și intruzive, după caz) dedicate.
h. Material şi metode de lucru: documentarea directă a monumentelor și artefactelor (descriere, desene, foto, fotogrametrie) în scopul autopsierii holistice și evaluării necesarului concret de analize interdisciplinare documentare; analize şi studii interdisciplinare asupra materialelor utilizate şi urmelor de policromie; studii comparative la nivel local și regional; cercetări de teren în vederea clarificării sau completării datelor privind contextele arheologice de descoperire/proveniență; crearea de baze de eşantioane reprezentative de material (în completarea colecției de eșantioane de rocă și secțiuni subțiri inițiată în 2011 și sistematizată în 2022).
i. Rezultate scontate:
Tema 1: Publicarea volumului Cultul lui Apollo în cetățile grecești din Marea Neagră;
Temele 2, 3 și 5: Studii şi monografii; comunicări și conferințe; identificarea şi formularea de proiecte de cercetare de profil;
Tema 4: Realizarea componentei pentru România a proiectului internaţional Corpus Signorum Imperii Romani – realizarea mai multor volume referitoare la descoperirile din România, structurate în două serii, dedicate provinciilor Dacia, respectiv Moesia Inferior, în limba engleză, franceză sau germană, cu un rezumat cuprinzător în limba română; realizarea unor studii în care să fie publicate piese inedite sau re-discutate piese deja publicate;
Tema 6: comunicări, note și studii.
j. Valorificarea rezultatelor:
TEMA 1
Florina Panait-Bîrzescu – pregătirea pentru publicare a volumului Cultul lui Apollo în cetățile grecești din Marea Neagră (2024);
TEMA 2
Cristina-Georgeta Alexandrescu, Raluca Dobrogeanu – publicarea a două studii; susținerea a două comunicări și prezentarea unui poster (2024);
TEMA 3
Cristina-Georgeta Alexandrescu – continuarea documentării;redactarea catalogului (termen final 2024) și a studiilor de sinteză pentru volumul Statuaria din bronz în castrele din Dacia romană (2025);
TEMA 4
Cristina-Georgeta Alexandrescu – publicarea primului volum din seria Moesia Inferior, dedicat monumentelor din NV provinciei Moesia Inferior (2024); redactarea volumului secund din seria Moesia Inferior, dedicat monumentelor din nordul Dobrogei (2024–2025);
Constantin C. Petolescu – documentare pentru realizarea culegerii de monumente sculpturale din Dacia Inferior (Romula, Malva, Sucidava) (2024);
TEMA 5
Cristina-Georgeta Alexandrescu – publicarea a două studii; susținerea a două comunicări (2024);
TEMA 6:
Florina Panait-Bîrzescu – susținerea unei comunicări (2024); predarea unui articol (2024).
k. Finanțare:
l. Colaborări în ţară: muzeele din Alba Iulia, Cluj-Napoca, Drobeta Turnu Severin, Craiova, Caracal, Timişoara, Râmnicu Vâlcea, Pitești, Tulcea, Mangalia, Constanţa, dr. Aurel Daniel Stănică (Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea), dr. Viorica Rusu-Bolindeț (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca), dr. Ana Georgescu Hamat, dr. Aurel Mototolea, dr. Irina Sodoleanu, dr. Gabriel Talmațchi (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), dr. Albert Baltreș (Institutul Geologic al României), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000;
m. Colaborări în străinătate: Leibniz-Forschungsinstitut für Archäologie, Mainz, Rheinisches Landesmuseum Bonn, Academia Austriacă de Științe, Centre Camille Jullian, Aix-en-Provence, Römisch-Germanische Kommission (Frankfurt/Main), Comitetul Internațional de Studii asupra Artei Romane Provinciale, dr. Adrian Robu (Université Paris 8 Vincennes – Saint-Denis).