a. Denumire: ARHEOLOGIA PEISAJULUI CONSTRUIT MEDIEVAL ȘI PREMODERN ÎN TRANSILVANIA ȘI BANAT
b. Coordonator: dr. habil. Daniela Marcu Istrate (CȘ I);
c. Colectivul de cercetare: dr. habil. Daniela Marcu Istrate (CȘ I), dr. habil. Adrian Ioniţă (CȘ I), dr. Letiția Nistor (CȘ III), Sebastian Dobrotă (doctorand), Gabriel Izdrăilă (doctorand), Ion Hobeanu (doctorand), Szabo Attila (doctorand), Cristian Florin Anghelescu (doctorand);
d. Termen de realizare: permanent
e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: proiectul studiază partea central-vestică a României, numită în sens larg Transilvania, care a făcut parte, în Evul Mediu, din structurile Regatului Ungariei. Aflată la confluența dintre lumea bizantină și cea occidentală, dintre ortodoxie și catolicism, această provincie a găzduit o societate multietnică și multireligioasă, care a creat o interesantă civilizație de graniță. Una dintre cele mai relevante forme de manifestare a acestei civilizații se reflectă în peisajul construit eterogen, la formarea căruia au contribuit agenți de formații diverse, implicând sau nu resurse locale. Peisajul construit este însă, în același timp, un instrument al cunoașterii istorice, în studierea căruia arheologia joacă un rol esențial – în condițiile în care izvoarele scrise referitoare la istoria regiunii sunt puține și nu oferă decât o imagine incompletă asupra fenomenului. Sintezele referitoare la construcțiile medievale și premoderne datează în general din prima parte a secolului XX. Totuși, între timp, arheologia a scos la lumină numeroase vestigii și cantități enorme de informații și artefacte care, prelucrate în ansamblu, conturează o imagine mult mai completă și uneori destul de diferită față de ceea ce s-a scris anterior. Un alt aspect insuficient cercetat în istoriografia din România îl constituie problema grupurilor de colonizare în Transilvania medievală. Vestigiile acestor populaţii – „oaspeţi” occidentali sau colectivităţi de origine est-europeană, au atras atenţia de mai multă vreme, dar problema a rămas în dezbatere, departe de a avea o imagine cantitativă şi calitativă clară. Deşi cercetările în situri din vremea secolelor XII–XIII au început acum circa 60 de ani, informaţiile arheologice publicate sunt relativ puţine şi viu discutate. Cimitirele coloniştilor din Transilvania nu sunt prea bine cunoscute. Cercetarea acestei componente a civilizaţiei noilor veniţi în arcul carpatic s-a făcut aproape exclusiv în contextul unor şantiere de restaurare a monumentelor, în care atenţia era concentrată mai ales pe elementele zidite şi pe restituirea acestora. Istoria poporului român poate fi doar parţial înţeleasă, fără considerarea acestora şi în lipsa înţelegerii rolului pe care l-au jucat aceste grupuri etnice de colonizare.
f. Scop: îmbogățirea stadiului cercetării printr-o abordare pluridisciplinară a peisajului ecleziastic și rezidențial, într-o perspectivă cât mai complexă, pe baza datelor arheologice; continuarea şi valorificarea cercetărilor arheologice în situri relevante; racordarea la nivel european a metodologiei, problematicii şi publicării; obţinerea cât mai multor date de natură arheologică privind prezenţa coloniştilor occidentali în spaţiul menţionat, pentru a aprecia la justa valoare contribuţia şi modul cum au influenţat aceştia civilizaţia medievală (influenţa acestora asupra civilizaţiei şi culturii materiale în zona Bazinului carpatic, dar chiar şi la sud şi est de Carpaţi);
g. Material şi metode de lucru: prelucrarea informației arheologice existente în urma cercetărilor proprii sau din săpături mai vechi, noi cercetări arheologice și prelucrarea lor, documentare în arhive (prelucrarea arhivelor documentare pentru cercetări mai vechi, de la Cenad, Pâncota, Alba Iulia, Feldioara și, pe termen lung, prelucrarea arhivelor arheologice pentru Biserica Neagră din Brașov, Biserica Evanghelică din Sibiu, Biserica Evanghelică din Sighișoara, Biserica Evanghelică din Drăușeni, cetatea Saschiz, cetatea Deva, cetatea Făgăraș, cetatea Báthory din Șimleu Silvaniei etc), activități de laborator;
h. Rezultate scontate: cercetare şi valorificare prin publicarea monografică a diverselor situri; vezi punctul i;
i. Valorificarea rezultatelor:
Daniela Marcu Istrate – publicarea a două studii (2024);
Adrian Ioniţă – publicarea unui articol privind vestigiile teutone – din perspectivă arheologică – de pe teritoriul României pentru o revista Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde; definitivarea ilustraţiei şi redactarea raportului privind săpăturile din Cetatea Făgăraşului (campaniile 2020–2022); susținerea unei comunicări (2024);
drd. Gabriel Izdrăilă – finalizarea și publicarea unui studiu (2024);
drd. Sebastian Dobrotă – finalizarea și publicarea unui studiu (2024);
drd. Gabriel Izdrăilă – va realiza lucrările prevăzute pentru anul 2024 în planul individual al studiilor de doctorat;
drd. Ion Hobeanu – va realiza lucrările prevăzute pentru anul 2024 în planul individual al studiilor de doctorat;
drd. Szabo Attila – va realiza lucrările prevăzute pentru anul 2024 în planul individual al studiilor de doctorat;
drd. Cristian Florin Anghelescu – va realiza lucrările prevăzute pentru anul 2024 în planul individual al studiilor de doctorat;
Daniela Marcu Istrate, drd. Sebastian Dobrotă, drd. Gabriel Izdrăilă, Letiția Nistor, Ionuț Codrea – continuarea prelucrării materialului arheologic de la cetatea Deva, în vederea finalizării volumelor 3–4 din monografia arheologică a cetății, respectiv volumele privind materialele arheologice din incintele 2–3 (2024–2026);
Daniela Marcu Istrate, drd. Gabriel Izdrăilă – continuarea prelucrării materialului arheologic în vederea finalizării monografiei cetății Făgăraș, pe baza săpăturilor din anii 1998 și 2012 (2024–2025);
Daniela Marcu Istrate, drd. Gabriel Izdrăilă – prelucrarea informațiilor în vederea finalizării monografiei cetății Báthory din Șimleu Silvaniei (în colaborare cu Radu Lupescu, Emanoil Pripon, Horea Pop, Letiția Nistor) (2024–2026);
Șantiere arheologice: continuarea cercetărilor arheologice în cetatea Sighișoara;
j. Finanțare:
k. Colaborări în ţară: dr. Ionuț Codrea (Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva), dr. Daniela Tănase (Muzeul Național al Banatului, Timișoara), dr. Szőcs Peter (Muzeul Județean Satu Mare), dr. Radu Lupescu (Universitatea Sapientia, Cluj Napoca), dr. Maria Crîngaci Țiplic (Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu), dr. Ioan Fedor Pascu (Muzeul de Istorie Sighișoara), dr. Emanoil Pripon, dr. Horea Pop (Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău), dr. Florin Mărginean (Complexul Muzeal Arad), dr. Horațiu Dorin Groza (Muzeul de Istorie Turda), dr. Vasile Paul Scrobotă (Muzeul de Științe Naturale Aiud), dr. Răzvan Malanca (Muzeul Național Brukenthal, Sibiu), Parohia Evanghelică Sibiu, Parohia Reformată Turda, Arhiepiscopia romano-catolică Alba Iulia;
l. Colaborări în străinătate: Annamaria Diana (Irlanda), Marianne Dumitrache (Germania), Alice Toso (Germania)