PROIECTUL NR. 4.3

a. Denumire: CIVILIZAȚIA ROMANĂ ÎN DACIA ȘI RELAȚIA EI CU ZONELE DIN AFARA PROVINCIEI

b. Coordonator: dr. Florian Matei-Popescu (CŞ II);

c. Colectivul de cercetare: dr. Constantin C. Petolescu (prof. univ., membru corespondent al Academiei Române), dr. Valeriu Sîrbu (CȘ I), dr. Florian Matei-Popescu (CŞ II), dr. Liana Oța (CȘ II), dr. Alexandra Comșa (CȘ II), Oana-Minodora Neagoe (doctorand), Mădălina Sava-Moise (doctorand), Andrei-Daniel Barbu (doctorand);

d. Termen de realizare: permanent;

e. Teme de cercetare:

            4.3. T 1: Tema 1: Civilizația romană în Dacia (coordonator: dr. Florian Matei-Popescu)

            4.3. T 2: Tema 2: Contacte culturale în zona limes-ului Dunării de jos și în Barbaricum-ul limitrof (secolele I a. Chr. – III p. Chr.) (coordonator: dr. Liana Oța)

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:

Tema 1: Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin activitatea lui Grigore G. Tocilescu și a colaboratorului său apropiat, inginerul topograf Pamfil Polonic, Muzeul Național de Antichități a avut în vederea studierea provinciei Dacia Inferior, în primul rând liniile de fortificații (limes alutanus și limes transalutanus) și a acelor părți din Dacia Superior (fortificațiile de la Drobeta, Bumbești sau Răcari), ce se aflau în vremea aceea pe teritoriul Regatului României. Cea mai mare parte a acestor cercetări de pionerat a fost publicată de Grigore Tocilescu în volumul Fouilles et recherches archéologiques en Roumanie, București, 1900, și în numeroase articole. După anul 1918, activitățile de teren au luat un având considerabil prin activitatea lui Vasile Christescu, Dumitru Tudor, Grigore Florescu sau Gheorghe Ștefan, urmate de publicarea rezultatelor, fie sub forma unor volume (V. Christescu, Istoria militară a Daciei romane, București, 1937; D. Tudor, Oltenia romană, București, 1942; Gr. Florescu, I monumenti funerari romani della Dacia Inferiore, București, 1942), fie sub forma unor articole în diferite periodice ale epocii. După 1956, odată cu transformarea Muzeului Național de Antichități în Institut de Arheologie, activitatea de teren a continuat în situri precum Drobeta, sau de-a lungul celor două linii de fortificații din Dacia Inferior, rezultatele fiind publicate în revistele Institutului. Un moment important l-a constituit publicarea volumului II din seria Inscripțiile Daciei Romane, București, 1977, datorat lui Grigore Florescu și Constantin C. Petolescu. O sinteză a fost publicată de Constantin C. Petolescu în 1995 (Scurtă istorie a Daciei romane, București, 1995), extinsă apoi în 2010 și 2014 (Dacia. Un mileniu de istorie, București). Cunoștințele actuale asupra fortificațiilor romane din Muntenia au fost, de asemenea, recent sintetizate (Ovidiu Țentea, Florian Matei-Popescu, Frontierele Imperiului Roman. Între Dacia și Moesia Inferior. castrele romane din Muntenia în timpul lui Traian, București, 2016; Ovidiu Țentea, Florian Matei-Popescu, Vlad Călina, Frontiera romană din Dacia Inferior. O trecere în revistă și o actualizare, Cercetări Arheologice 28, 2021, 1, p. 9-90).

Tema 2: Chiar dacă nu au făcut propriu-zis parte din Imperiul Roman (sau au fost integrate doar pentru foarte scurt timp), o înțelegere cu adevărat adecvată a evoluției istorice și a descoperirilor arheologice din zonele de la sud și est de Carpați nu este posibilă fără corelarea cu etapele de organizare a limes-ului dunărean și a provinciei Dacia, precum și cu tipologia și cronologia produselor romane ajunse în aceste teritorii. Pentru spațiul sud-carpatic, mai precis teritoriul dintre Carpați și Dunăre, mărginit la vest de râul Olt, au fost deja publicate două sinteze (Liana Oța, Valeriu Sîrbu, Sarmații din județul Brăila și Valeriu Sîrbu, Liana Oța, Aurel Vîlcu, Marian Neagu, Vasile Oprea, Sudul Munteniei în sec. I. a. Chr. – III p. Chr. Sarmați, daci, romani), care au oferit o privire de ansamblu asupra estului și sudului Munteniei în epoca romană timpurie, singura zonă care nu a beneficiat încă de o astfel de sinteză rămânând nord-estul Munteniei. Pentru spațiul est-carpatic nu există încă o lucrare specială pentru perioada secolelor I a. Chr. – III p. Chr. Articolul de sinteză scris de Gh. Bichir, acum mai bine de patru decenii (Dacia N.S.1977), este unul foarte general şi analizează laolaltă descoperiri aparent unitare, dar care, la o privire mai atentă, se dovedesc a fi deosebite între ele. Lucrări de sinteză precum Vitalie Bârcă, Istorie şi civilizaţie. Sarmaţii din spaţiul est-carpatic (sec. I a. Chr. – începutul sec. II p. Chr.), 2006, nu repertoriază decât o parte a mormintelor sarmatice din spaţiul de la est de Carpaţi. Analiza pe spaţii foarte largi are meritul că oferă, într-adevăr, o privire de ansamblu asupra unei multitudini de descoperiri, dar şi dezanvantajul major că lasă nerezolvate o serie de întrebări precise (care este cronologia exactă a mormintelor sarmatice de la est de Carpaţi? pot fi presupuse, ca în cazul Munteniei, mai multe etape de pătrundere a comunităţilor sarmatice? cum se datează importurile romane din mediul sarmatic şi care au fost căile lor de pătrundere? ce semnificaţie au descoperirile sarmatice din aşezările dacice anterioare anului 106 p. Chr.?). Publicarea unor contribuții focalizate pe anumite regiuni, precum cele intenționate, este un demers esențial în propunerea unei noi abordări a contactelor culturale în zona limes-ului Dunării de Jos și a Barbaricum-ului limitrof.

f. Scop: valorificarea ştiinţifică a cercetărilor arheologice; publicaţii – publicarea unor monografii asupra cercetărilor arheologice din amfiteatrul militar de la Drobeta din perioada 2012–2017 (C. C. Petolescu, F. Matei-Popescu, M. I. Neagoe), a celor din castrul roman de la Câmpulung-„Jidova” (C. C. Petolescu, F. Matei-Popescu, I. Dumitrescu) și a celor din termele militare de epocă traianică de la Voinești (F. Matei-Popescu, C. C. Petolescu, I. Dumitrescu); publicarea unor studii asupra unor aspecte diferite ale istoriei și arheologiei provinciilor dacice în cadrul Imperiului Roman (C. C. Petolescu, F. Matei-Popescu); studii de sinteză privind descoperirile sarmatice şi importurile romane din mediul sarmatic de la est și sud de Carpaţi, care să poată oferi posibilitatea unei comparaţii viabile între aceste două zone, precum și între aceste zone și alte regiuni cu descoperiri similare (Banat, Câmpia Pannoniei, stepele nord-pontice).

g. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, analiza materialelor din depozite, cercetări de teren, studiu în biblioteci;

h. Rezultate scontate: publicaţii (vezi punctul f); comunicări; expoziţie; volume de sinteză

i. Valorificarea rezultatelor:

            TEMA 1:

Constantin C. Petolescu, Florian Matei-Popescu – participare la cercetări de teren la Câmpulung – Jidova, jud. Argeșși Voinești, com. Lerești, jud. Argeș (2024); redactarea raportului preliminar de cercetare pentru Cronica Cercetărilor Arheologice din România pentru șantierele Jidova și Voinești (în colaborare cu Ion Dumitrescu) (2024);

Florian Matei-Popescu – participare la cercetările de teren de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (sectorul X – Zona dintre Templul Zeilor Palmyreni și Forum Novum) (2024);

drd. Oana-Minodora Neagoe – va realiza lucrările prevăzute pentru anul 2024 în planul individual al studiilor de doctorat;

drd. Mădălina Sava-Moise – va realiza lucrările prevăzute pentru anul 2024 în planul individual al studiilor de doctorat;

            TEMA 2:

Liana Oța, Valeriu Sîrbu – redactarea volumului de sinteză Nord-estul Munteniei în secolele I a. Chr. – III p. Chr. Daci, sarmați, romani (în colaborare cu Sebastian Matei) (termen final 2024);

Liana Oţa, Valeriu Sîrbu – studierea materialului sarmatic din zona actualelor județe Prahova (2024), Galați (2025), Botoșani (2026) și Vaslui (2027);

Alexandra Comșa – în cazul în care se pot identifica în depozitele muzeelor și primi spre studiu resturi osteologice umane, le va analiza; documentare bibliografică (2024);

drd. Andrei-Daniel Barbu – va realiza lucrările prevăzute pentru anul 2024 în planul individual al studiilor de doctorat;

j. Finanțare:

k. Colaborări în ţară: dr. Ion Dumitrescu (Muzeul Județean Argeș), Muzeul Regiunii Porților de Fier, Drobeta Turnu-Severin, Muzeul Romanaţiului, Caracal, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Olteniei, Craiova, Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva, Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de Arheologie și Istorie a Artei, Cluj-Napoca, dr. Sebastian Matei (Muzeul Județean Buzău), Muzeul Județean Botoşani, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea”, Galați, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad;

l. Colaborări în străinătate: