PROIECTUL NR. 8
a. Denumire: CIVILIZAȚIA ROMANĂ ÎN DACIA
b. Coordonator: dr. Florian Matei-Popescu (CŞ II);
c. Colectivul de cercetare: dr. Constantin C. Petolescu (prof. univ., membru corespondent al Academiei Române), dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu (CŞ II), dr. Florian Matei-Popescu (CŞ II), Oana-Minodora Neagoe (doctorand), Mădălina Sava-Moise (doctorand);
d. Termen de realizare: 2025;
e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin activitatea lui Grigore G. Tocilescu și a colaboratorului său apropiat, inginerul topograf Pamfil Polonic, Muzeului Național de Antichități a avut în vederea studierea provinciei Dacia Inferior, în primul rând liniile de fortificații (limes Alutanus și limes transalutanus) și a acelor părți din Dacia Superior (fortificațiile de la Drobeta, Bumbești sau Răcari), ce se aflau în vremea aceea pe teritoriul Regatului României. Cea mai mare parte a acestor cercetări de pionerat a fost publicată de Gr. Tocilescu în volumul Fouilles et recherches archéologiques en Roumanie, București, 1900 și în numeroase articole din revista Archäologisch-Epigraphische Mittheilungen aus Österreich-Ungarn, Viena, 1877-1897. După anul 1918, activitățile de teren au luat un având considerabil prin activitatea lui Vasile Christescu, Dumitru Tudor, Grigore Florescu sau Gheorghe Ștefan, urmate de publicarea rezultatelor fie sub forma unor volume (V. Christescu, Istoria militară a Daciei romane, București, 1937; D. Tudor, Oltenia romană, București, 1942; Gr. Florescu, I monumenti funerari romani della Dacia Inferiore, București, 1942), fie sub forma unor articole în diferite periodice ale epocii, mai ales în Dacia. Fouilles et recherches archéologiques en Roumanie, București, 1924-1948, Ephemeris Dacoromana, Roma, 1923-1940, sau Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, București. După 1956, odată cu transformarea Muzeului Național de Antichități în Institut de Arheologie, activitatea de teren a continuat în situri precum Drobeta, sau de-a lungul celor două linii de fortificații din Dacia Inferior, rezultatele fiind publicate în revistele Institutului, Studii și Cercetări de Istorie Veche (și Arheologie), Materiale și cercetări arheologice, precum și Dacia. Revue d’archéologie et d’histoire ancienne. Un moment important l-a constituit publicarea volumului II din seria Inscripțiile Daciei Romane, București, 1977, datorat lui Grigore Florescu și Constantin C. Petolescu. O sinteză a fost publicată de Constantin C. Petolescu în 1995 (Scurtă istorie a Daciei romane, București, 1995), extinsă apoi în 2010 și 2014 (Dacia. Un mileniu de istorie, București). Cunoștințele actuale asupra fortificațiilor romane din Muntenia au fost, de asemenea, recent sintetizate (Ovidiu Țentea, Florian Matei-Popescu, Frontierele Imperiului Roman. Între Dacia și Moesia Inferior. castrele romane din Muntenia în timpul lui Traian, București, 2016). De asemenea, o nouă sinteză asupra fortificațiilor de pe limes Alutanus a fost publicată în 2021 (Ovidiu Țentea, Florian Matei-Popescu, Vlad Călina, Frontiera romană din Dacia Inferior. O trecere în revistă și o actualizare, Cercetări Arheologice 28, 2021, 1, p. 9-90).
f. Scop: valorificarea ştiinţifică a cercetărilor arheologice; publicaţii – publicarea unor monografii asupra cercetărilor arheologice din amfiteatrul militar de la Drobeta din perioada 2012–2017 (C. C. Petolescu, F. Matei-Popescu, M. I. Neagoe), a celor din castrul roman de la Câmpulung-„Jidova” (C. C. Petolescu, F. Matei-Popescu, I. Dumitrescu) și a celor din termele militare de epocă traianică de la Voinești (F. Matei-Popescu, C. C. Petolescu, I. Dumitrescu); de asemenea, publicarea volumului Statuaria din bronz în castrele din Dacia romană (C. G. Alexandrescu); publicarea unor studii asupra unor aspecte diferite ale istoriei și arheologiei provinciilor dacice în cadrul Imperiului Roman (C. C. Petolescu, C. G. Alexandrescu, F. Matei-Popescu);
g. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, lucru în depozite, cercetări de teren, studiu în biblioteci;
h. Rezultate scontate: publicaţii (vezi punctul f); comunicări; expoziţie;
i. Valorificarea rezultatelor:
Constantin C. Petolescu, Florian Matei-Popescu – participare la cercetări de teren; redactarea raportului preliminar de cercetare pentru Cronica Cercetărilor Arheologice din România pentru șantierele Jidova și Voinești (în colaborare cu Ion Dumitrescu) (2022);
Florian Matei-Popescu – participare la cercetările de teren de la Termele militare romane de la Voinești, com. Lerești, jud. Argeș (2022);
Florian Matei-Popescu – participare la cercetările de teren de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (sectorul X – Zona dintre Templul Zeilor Palmyreni și Forum Novum) (2022);
Cristina Alexandrescu – continuarea temei de cercetare Statuaria din bronz în castrele din Dacia romană; continuarea redactării catalogului pentru volumul Statuaria din bronz în castrele din Dacia romană (termen final 2023–2024);
drd. Oana-Minodora Neagoe – va realiza lucrările prevăzute pentru anul 2022 în planul individual al studiilor de doctorat;
drd. Mădălina Sava-Moise – va realiza lucrările prevăzute pentru anul 2022 în planul individual al studiilor de doctorat;
j. Colaborări în ţară: dr. Ion Dumitrescu (Muzeul Județean Argeș), dr. Marin I. Neagoe (Muzeul Regiunii Porților de Fier, Drobeta Turnu-Severin), Muzeul Romanaţiului, Caracal, fizician Gheorghe Niculescu (LNCPC, Ministerul Culturii şi Cultelor), dr. Felix Marcu, dr. George Cupcea (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca), dr. Ovidiu Țentea (Muzeul Naţional de Istorie a României), Muzeul Olteniei, Craiova, Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva, Facultatea de Istorie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, dr. Vitalie Bârcă (Institutul de Arheologie și Istorie a Artei Cluj-Napoca);
k. Colaborări în străinătate:
l. Bugetul solicitat:
m. Alte subvenții de cercetare: