PROIECTUL NR. 6
a. Denumire: PEISAJUL ECLEZIASTIC ÎN TRANSILVANIA MEDIEVALĂ (SEC. X–XVI)
b. Coordonator: dr. Daniela Marcu Istrate (CȘ I);
c. Colectivul de cercetare: dr. Daniela Marcu Istrate (CȘ I), Ioan Fedor Pascu (doctorand), Sebastian Dobrotă (doctorand), Paul Scrobotă (doctorand), Horațiu Dorin Groza (doctorand), Gabriel Izdrăilă (doctorand), Răzvan Malanca (doctorand), Ion Hobeanu (doctorand);
d. Termen de realizare: permanent
e. Teme de cercetare:
TEMA 1: Arhitectura religioasă și peisajul pe care l-a generat;
TEMA 2: Interferențe materiale și spirituale în conturarea peisajului ecleziastic medieval;
f. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: proiectul studiază partea central-vestică a României, numită în sens larg Transilvania, care a făcut parte, în Evul Mediu, din structurile Regatului Ungariei. Aflată la confluența dintre lumea bizantină și cea occidentală, dintre ortodoxie și catolicism, această provincie a găzduit o societate multietnică și multireligioasă, care a creat o interesantă civilizație de graniță. Una dintre cele mai relevante forme de manifestare ale acestei civilizații a fost cea religioasă: capele senioriale, baptisterii, catedrale, biserici parohiale, biserici de mănăstire au împânzit acest teritoriu, din rațiuni și inițiative diverse, în funcție de care au evoluat, într-un fel sau altul. Peisajul ecleziastic medieval a fost dominat de arhitectura catolică, dezvoltată sub influența artei europene în stil romanic și gotic, având în mediul urban produse de excepție cum ar fi Catedrala romano-catolică din Alba Iulia (romanic-gotic timpuriu), Biserica Neagră (evanghelică) din Brașov sau Biserica din Deal din Sighișoara (gotic târziu). Arhitectura ortodoxă s-a dezvoltat la o scară cu mult mai redusă, puternic influențată de regiunile ortodoxe învecinate, dar de multe ori folosind constructori din mediul catolic. Ca în oricare alt ținut al Europei, arhitectura medievală s-a păstrat parțial și inegal. În regiunile sudice, în zona Banatului și în părțile vestice, pe Valea Mureșului, nu a mai rămas aproape nimic din bisericile medievale, și cade exclusiv în sarcina arheologiei să scoată la lumină orice informații. În schimb, în regiunile mai bine protejate (natural și prin fortificații), cum ar fi teritoriile locuite de sași sau ținuturile nordice, multe dintre bisericile medievale stau încă în picioare, deși aproape fără excepție au suportat diferite modificări în timp. Nu doar evenimentele politice și militare au afectat acest patrimoniu, dar multe pagube au fost aduse și după Reforma religioasă, prin reorganizarea și adaptarea spațiilor la noile cerințe ale cultului. Cercetările arheologice din ultimele decenii au adus nu doar foarte multe noutăți, dar, în câteva cazuri, au schimbat cu totul imaginea despre apariția și evoluția unei arhitecturi ecleziastice în bazinul carpatic. Cercetările extinse de la Alba Iulia au scos la lumină vestigiile unei biserici din sec. X–XI și au adus multe informații noi despre catedrala romano-catolică. Identificarea ruinelor bisericii în stil bizantin de la Pâncota (sec. X–XI), dezvelirea ruinelor mănăstirii benedictine Bizere (sec. XII–XIII), identificarea rămășițelor așezământului premostratens de la Brașov (sec. XII) sau a unui convent cistercian la Feldioara (sec. XIII) sunt doar câteva dintre descoperirile de top ale ultimelor decenii, care obligă la o reevaluare a subiectului.
g. Scop: îmbogățirea stadiului cercetării printr-o abordare pluridisciplinară a peisajul ecleziastic medieval, într-o perspectivă cât mai complexă, pe baza datelor arheologice:
Tema 1: se va concentra pe cercetarea arhitecturii religioase, urmărind detalierea unor studii de caz bazate pe prelucrarea unor colecții arheologice inedite;
Tema 2: se va concentra pe studierea cimitirelor și a altor manifestări asociate peisajului ecleziastic, cum ar fi șantierele de construcție, activități generate de fortificarea bisericilor sau de crearea unui sistem de învățământ;
h. Material şi metode de lucru: prelucrarea informației arheologice acumulate în ultimele decenii, noi cercetări arheologice (Biserica Reformată din Aiud, Biserica Evanghelică din Sânpetru) și prelucrarea lor, documentare în arhive (prelucrarea arhivelor documentare pentru cercetări mai vechi, de la Cenad, Pâncota, Alba Iulia, și, pe termen lung, prelucrarea arhivelor Biserica Neagră din Brașov, Biserica Evanghelică din Sibiu, Biserica Evanghelică din Sighișoara, Biserica Evanghelică din Drăușeni), activități de laborator;
i. Rezultate scontate: vezi punctul j;
j. Valorificarea rezultatelor:
Tema 1
Daniela Marcu Istrate – publicarea unei monografii privind cercetările arheologice de la Cenad (în colaborare cu Daniela Tănase) (2021–2022);
Daniela Marcu Istrate – publicarea unui raport privind cercetările de la Alba Iulia – Catedrala romano-catolică (2021–2022);
Daniela Marcu Istrate – finalizarea unui raport privind cercetările de la Pâncota, jud. Arad (în colaborare cu Florin Mărginean) (2021–2023);
Daniela Marcu Istrate, drd. Sebastian Dobrotă – finalizarea monografiei cercetărilor arheologice de la Sibiu – Biserica Evanghelică (în colaborare cu Szőcs Peter, Radu Lupescu, Maria Crîngaci Țiplic, Emanoil Pripon)(2021–2024);
Daniela Marcu Istrate – finalizarea unui studiu comparativ privind bisericile din Sibiu, Cluj și Baia Mare I (în colaborare cu Szőcs Peter, Radu Lupescu) (2021–2023);
drd. Sebastian Dobrotă – finalizarea unui studiu privind biserica evanghelică din Sânpetru (2022);
drd. Horațiu Dorin Groza – finalizarea unui studiu privind biserica reformată din Turda (2022);
Tema 2
drd. Horațiu Dorin Groza – finalizarea unui studiu privind materialele arheologice rezultate din cercetarea bisericii reformate din Turda (2022);
drd. Răzvan Malanca – finalizarea unui studiu privind diferite reprezentări de instrumente optice asociate bisericilor (2022);
drd. Ion Hobeanu – finalizarea unui studiu privind activitatea Sfântului Nicodim în Transilvania (2022);
drd. Gabriel Izdrăilă – va realiza lucrările prevăzute pentru anul 2022 în planul individual al studiilor de doctorat;
drd. Ion Hobeanu – va realiza lucrările prevăzute pentru anul 2022 în planul individual al studiilor de doctorat;
k. Colaborări în ţară: dr. Daniela Tănase (Muzeul Național al Banatului, Timișoara), dr. Szőcs Peter (Muzeul Județean Satu Mare), dr. Radu Lupescu (Universitatea Sapientia, Cluj Napoca), dr. Maria Crîngaci Țiplic (Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu), dr. Emanoil Pripon (Muzeul Județean Sălaj), dr. Florin Mărginean (Complexul Muzeal Arad), Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Județean Brașov, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul de Științe Naturale Aiud, Parohia Evanghelică Sibiu, Parohia Reformată Turda, Arhiepiscopia romano-catolică Alba Iulia;
l. Colaborări în străinătate: Annamaria Diana (Universitatea din Edinburgh – pentru cimitirul de la Biserica Neagră din Brașov), Marianne Dumitrache (Aachen), pentru cercetările de la Aiud – Biserica Reformată și Vad, jud. Cluj – Biserica ortodoxă;
m. Bugetul solicitat:
n. Alte subvenţii de cercetare: bugetul contractelor pentru cercetarea arheologică la: Biserica Reformată din Aiud, Biserica reformată veche din Turda, Biserica Mănăstirii din Sighișoara, Biserica Evanghelică din Sânpetru, Biserica Evanghelică din Sibiu, se vor identifica subvenții pe baza unor eventuale proiecte.